Registrul electoral a pierdut 3.622 de alegători în ianuarie 2026.

Mai puțini români pot vota. Punct. Autoritatea Electorală Permanentă a scos cifrele pentru ianuarie 2026, iar vestea e proastă pentru democrația românească.

Datele transmise de Mediafax arată că la 31 ianuarie 2026 figurau în Registrul electoral exact 19.035.825 de cetățeni cu drept de vot. Față de finalul lui 2025? Minus 3.622 de persoane. Pare puțin la prima vedere, dar să vedem ce se ascunde în spatele numerelor astora.

Radiați din registru: decesele domină statistica

Ianuarie a adus 24.399 de radieri din cauza deceselor. Cifră rece. Greu de digerat. Fiecare număr din statistica asta reprezintă un cetățean care nu va mai ajunge niciodată la urne.

Dar nu doar decesele șterg români din evidențele electorale. Alte 115 persoane au fost radiate conform articolului 39 din Legea 208/2015 – li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puși sub interdicție judecătorească. Situații grave, care afectează însă un număr mic de oameni comparativ cu decesele.

Vești bune? Există și de-astea. 64 de persoane și-au recăpătat drepturile electorale după ce le-a expirat perioada de radiere. O a doua șansă la participare civică.

Generația care intră în joc

Tinerii salvează parțial situația. În ianuarie, 20.828 de români au împlinit 18 ani și au intrat automat în Registrul electoral. Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor comunică datele, AEP face înscrierea din oficiu. Simplu.

Matematica e limpede: scădem radiații, adunăm noii votanți plus cei care și-au recăpătat drepturile, și obținem diferența de minus 3.622. Balanța demografică înclinată spre negativ se vede direct în corpul electoral.

Operațiunile astea curente cad în sarcina primarilor, care actualizează permanent Registrul pentru unitățile administrativ-teritoriale pe care le conduc. Birocraţie necesară, chiar dacă invizibilă pentru majoritatea cetățenilor.

Unde locuiesc alegătorii români

Din aproape 19 milioane de votanți, 17.982.003 au domiciliul sau reședința în țară. Restul? Diaspora.

Exact 1.053.822 de români cu drept de vot au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS. Peste un milion de voturi care pot înclina balanța în orice alegeri – lecția scrutinelor anterioare a demonstrat-o cu prisosință. Procentual, diaspora înseamnă aproximativ 5,5% din electoratul total. Nu pare mult. Dar în curse strânse, voturile astea fac diferența între victorie și înfrângere. Partidele știu treaba asta, de-aia bătălia pentru votul românilor din străinătate devine tot mai aprigă cu fiecare ciclu electoral.

Ce înseamnă scăderea pentru viitoarele alegeri

Tendința e îngrijorătoare pe termen lung. Dacă în fiecare lună corpul electoral scade cu câteva mii de persoane, în câțiva ani vorbim de sute de mii de votanți în minus.

Îmbătrânirea populației își pune amprenta. Rata deceselor depășește constant numărul tinerilor care ating vârsta de vot, iar emigrația adaugă un strat suplimentar de complexitate – chiar dacă românii plecați își păstrează dreptul de a vota.

Ironia? Cu cât sunt mai puțini alegători, cu atât fiecare vot individual contează mai mult. Prezența la urne devine și mai importantă într-un corp electoral în scădere. Fiecare cetățean care alege să nu voteze lasă decizia pe mâna unui grup tot mai mic de oameni.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportComo a învins Lens cu 9-1 și a egalat cea mai mare diferență de scor din Liga Campionilor. Urmează Interul lui ChivuGetPonyToyota atribuie cursului valutar 340 de miliarde de yeni, deși profitul trimestrial a crescut cu 288,1 miliarde de yeniBravonetGabi Torje și Alin Alexuc s-au calificat în finala „Asia Express”. Torje spune că alegerea ștampilelor îi putea scoate din cursăLylaCum îți alegi mesele și mișcarea la menopauză fără o dietă drasticăRevista IoanaAccesul copiilor sub 15 ani la rețelele sociale ar putea fi interzis. Proiectul a trecut tacit de SenatNews24Operațiunea Jupiter continuă cu 397 de mandate de percheziție. Sunt cercetate și presupuse agresiuni sexuale asupra minorilor