Liderii UE se vor reuni joi și vineri (14 și 15 decembrie) la Bruxelles pentru ultimul summit din 2023, cu o agendă dificilă care include Ucraina, Orientul Mijlociu, extinderea și revizuirea bugetului UE, inclusiv un ajutor financiar de 50 de miliarde de euro pentru Kiev.
Însă sunt îngrijorări legate de un potențial blocaj, în discuțiile privind extinderea, sunt legate de opoziția Ungariei de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina, de altfel, decizia necesită unanimitate.
În ciuda presiunilor venite de la Bruxelles, Paris și Madrid, poziția premierului ungar Viktor Orbán rămâne neschimbată. El a declarat că discuțiile privind cererea de aderare a Ucrainei la UE nu ar trebui să facă parte din discuțiile de la summit. El a mai spus că Ucraina este una dintre cele mai corupte țări și că nu este pregătită să adere la UE.
Se așteaptă, de asemenea, ca liderii UE să își reafirme sprijinul acordat Ucrainei, atât militar, cât și financiar, însă Budapesta nu este de acord nici cu planul Comisiei Europene de a acorda un ajutor financiar de 50 de miliarde de euro pentru Kiev.
În contextul financiar, actual al Ucrainei, după ce Senatul SUA a respins planul de ajutor extern de 100 de miliarde de dolari al președintelui Joe Biden (pentru Ucraina, Israel și Taiwan) şi acest angajament financiar al UE, față de Ucraina, a căpătat o importanță și un simbolism semnificative.
Însă, mai există încă speranțe de a se ajunge la un acord
În precizările sale, „Am avut momente dificile în trecut și am găsit întotdeauna o soluție. Este esențial ca UE să continue sprijinul nostru pentru Ucraina, atât pe plan financiar, cât și pe plan militar”, a declarat vinerea trecută (8 decembrie) premierul belgian Alexander De Croo.
În ceea ce este considerat în general ca o încercare de a cumpăra dreptul de veto al Ungariei în timpul summitului, se așteaptă ca săptămâna aceasta Comisia Europeană să deblocheze 10 miliarde de euro din fondurile de redresare pentru Ungaria – o decizie criticată de deputații europeni și de opoziția maghiară.
În plus, se așteaptă ca marți (12 decembrie), executivul UE să dezvăluie un plan de utilizare a activelor înghețate de Rusia pentru reconstrucția Ucrainei, care va fi apoi discutat în timpul summitului.
Cu siguranţă, problema activelor rusești înghețate, a divizat blocul celor 27 de națiuni, având în vedere preocupările multor capitale europene și ale Băncii Centrale Europene.
În ceea ce privește extinderea, câteva țări din UE, printre care Austria și Croația, au făcut presiuni pentru a deschide negocierile de aderare cu Bosnia și Herțegovina – dar această inițiativă se opune unor țări precum Suedia și Olanda.
În concluziile lor, liderii UE urmează să sublinieze necesitatea de a înregistra progrese în ceea ce privește cerințele stabilite anterior.
Înaintea summitului, liderii UE și reprezentanții din Balcanii de Vest se vor întâlni miercuri (13 decembrie) pentru a discuta despre stadiul actual al procesului de aderare la UE.
Între timp, proiectul de concluzii consultat de EUobserver arată, de asemenea, că țările UE sunt dispuse să acorde Georgiei statutul de țară candidată.
Revizuirea bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027 este, de asemenea, așteptată să fie un subiect controversat în timpul discuțiilor dintre liderii UE în cadrul summitului.
În timp ce majoritatea țărilor și-au exprimat sprijinul pentru acordarea de ajutor financiar Ucrainei, celelalte părți ale pachetului legate de migrație, de costurile legate de planul de redresare în caz de pandemie și de investițiile în tehnologiile-cheie, vor întâmpina probabil mai multă opoziție.
Ucraina, Gaza, sancțiuni SUA
În altă ordine de idei, înainte de summit, miniștrii afacerilor externe se vor reuni luni (11 decembrie) la Bruxelles pentru a discuta ultimele evoluții privind războiul rusesc din Ucraina, precum și sprijinul militar al UE. Se așteaptă ca ministrul ucrainean al afacerilor externe, Dmytro Kuleba, să se alăture reuniunii.
Miniștrii vor discuta, de asemenea, despre situația din Orientul Mijlociu, cu accent pe situația umanitară din Gaza după reluarea ostilităților între Israel și Hamas.
De asemenea, se așteaptă ca miniștrii să discute o „notă de orientare” pregătită de șeful afacerilor externe ale UE, Josep Borrell, care analizează ideea interzicerii vizelor pentru coloniștii israelieni violenți din Cisiordania – urmând exemplul SUA, susținut deja de Belgia și Germania.
Acest lucru vine după ce, săptămâna trecută, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a solicitat Consiliului de Securitate al ONU o încetare totală a focului umanitar în Gaza.
La Strasbourg, deputații europeni vor avea ultima ședință plenară a anului, inclusiv o dezbatere cu Borrell privind situația umanitară din Gaza, programată pentru joi.
Luni seară, miniștrii afacerilor externe ai UE vor avea, de asemenea, o întâlnire cu omologii lor din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova și Ucraina – cu scopul de a ajunge la un acord privind extinderea regulilor de roaming mobil la aceste cinci țări vecine.
Statul de drept în Spania
Însă înainte de încheierea președinției spaniole a Consiliului UE, premierul Pedro Sánchez se va adresa miercuri eurodeputaților la Strasbourg. Se așteaptă ca Partidul Popular European (PPE) să ridice probleme legate de statul de drept în legătură cu reconfirmarea lui Sánchez în funcția de prim-ministru – după ce acordul său de amnistie cu separatiștii catalani a fost aspru criticat de liderul de centru-dreapta Manfred Weber.
Tot miercuri, deputații europeni vor organiza o dezbatere despre proiectul de lege al Slovaciei pentru reformarea codului penal și combaterea corupției.
Marți, miniștrii UE însărcinați cu afacerile europene vor încerca să adopte o poziție cu privire la propunerea Spaniei de a face din catalană, bască și galiciană limbi oficiale ale UE. Multe state membre nu sunt convinse și solicită o analiză suplimentară a costurilor și a implicațiilor juridice.
„În momentul de față, adoptarea pare un pic cam complicată”, a declarat un diplomat.
De asemenea, se așteaptă ca miniștrii să adopte concluzii privind un dialog consolidat privind statul de drept, în vigoare din 2020. Polonia și Ungaria s-au opus formulării, argumentând că acest dialog ar trebui să se bazeze în practică pe raportul Comisiei.
Aceștia vor discuta, de asemenea, despre extindere înainte de summit.
Totodată, ceremonia de decernare a Premiului Saharov 2023 va avea loc marți. Jina Mahsa Amini, care a murit anul trecut într-un spital din Teheran după ce a fost arestată pentru că a ignorat voalarea în Iran, și mișcarea femeilor din Iran au câștigat Premiul Saharov din acest an.
Alegerile din 2024
În contextul politico-organizatoric, tot marți, Parlamentul European este așteptat să adopte un raport care solicită un acord obligatoriu între Consiliu și Parlament cu privire la așa-numitul Spitzenkandidat. [lead candidate] proces – o cerere simbolică înainte de următoarele alegeri europene.
În același timp, Comisia Europeană urmează să emită o recomandare pentru a face procesul electoral al următoarelor alegeri europene mai „rezistent” și mai „incluziv”.
Deputații europeni vor adopta, de asemenea, noi reguli pentru a se asigura că statele membre recunosc paternitatea stabilită de o altă țară din UE.
În plus, în ziua de luni, miniștrii agriculturii din UE se vor întâlni la Bruxelles pentru a discuta o propunere controversată de dereglementare a noilor organisme modificate genetic.
Între timp, negocierile ONU privind clima de la Dubai (COP28) se vor încheia marți.
Sursa: euobserver.com