Nick Lichtenberg, reporter la publicația Fortune, a reușit performanța de a scrie 600 de articole din luna iulie a anului trecut. Într-o singură zi din februarie, a avut șapte articole semnate. Secretul său nu este o viteză de scriere supraomenească, ci utilizarea intensivă a inteligenței artificiale pentru a genera primele drafturi ale textelor sale, o practică ce a stârnit controverse aprinse în lumea media.

Jurnalism pe bandă rulantă

Lichtenberg nu este singurul. Alex Heath, un reporter de tehnologie, a recunoscut și el că folosește în mod obișnuit AI pentru a scrie drafturi pe baza notițelor, transcrierilor de interviuri și e-mailurilor sale. Confruntat cu reacțiile negative, Heath a părut nepăsător. „Văd AI-ul ca pe o unealtă”, a declarat el. „Nu îl văd înlocuind nimic – singurul lucru înlocuit este corvoada pe care oricum nu voiam să o fac.”

Mai mult, Heath susține că a ajuns la un nivel de eficiență greu de imaginat. El spune că, de când a vorbit public despre metodele sale, a reușit să finalizeze unele articole aproape instantaneu. „Când spun dintr-o singură încercare, vreau să spun că aproape nu a fost nevoie să fac nimic”, mărturisește el. Pentru jurnaliștii care încă „sângerează” pe tastatură, cum spunea o veche vorbă, o astfel de abordare pare de neconceput. Dar Heath insistă că nu ocolește procesul de gândire. „Scap doar de acea pagină albă foarte dezordonată, dureroasă, de la zero la unu”, explică el.

Asistat sau scris de AI?

Termenul „asistat de AI” este folosit intens pentru a justifica această nouă practică. Într-un e-mail, Alyson Shontell, redactor-șef la Fortune, a încercat să nuanțeze situația. „Important este că [Lichtenberg] nu îl folosește ca înlocuitor pentru scris. Articolele sale sunt asistate de AI, versus scrise de AI. Încă face multă muncă ambițioasă de documentare, analiză și refacere, care este foarte originală.”

Numai ca fluxul de lucru descris de Lichtenberg sună puțin diferit. El concepe un titlu, apoi cere unor platforme ca Perplexity sau Notebook LM de la Google să scrie un draft inițial, pe care îl introduce direct în sistemul de management al conținutului. Abia apoi editează textul, aplicându-și cunoștințele. Și apoi publică. Pe bune?

Fără sânge.

Repercusiunile nu au întârziat să apară, nu doar din partea publicului, ci și a apropiaților. „Simt o tensiune în relațiile apropiate și personale”, a recunoscut Lichtenberg într-un interviu acordat Reuters Institute for the Study of Journalism.

Viziunea Silicon Valley

Această idee de a elimina vocea umană din procesul de informare este de mult timp un vis în Silicon Valley. Sergey Brin de la Google considera cărțile o metodă ineficientă de a explica lucruri. Iar Samuel Bankman-Fried (fondatorul FTX, acum încarcerat) a fost și mai direct: „Dacă ai scris o carte, ai dat-o în bară și ar fi trebuit să fie o postare de blog de șase paragrafe.” În spatele acestor afirmații se află credința că exprimarea umană este un obstacol în calea informației pure. Cel mai recent purtător de cuvânt al acestei ideologii este Marc Andreessen, care a declarat luna trecută într-un podcast că introspecția este o dezvoltare recentă și nedorită în experiența umană.

O problemă de generație?

Reacția viscerală de respingere a acestor practici ar putea fi considerată o chestiune de vârstă. V-ați gândit vreodată la asta? L-am întrebat pe Heath, care are 32 de ani, dacă este o sensibilitate de „boomer”. A admis că ar putea fi ceva adevăr în asta, dar a adăugat imediat un detaliu surprinzător. Tinerii sunt la fel de vehemenți împotriva acestei metode.

„Cei care au între 25 și 29 de ani și lucrează în media urăsc ceea ce fac”, a spus Heath. Motivul este simplu: Generația Z vede inteligența artificială ca pe un hoț care le fură carierele înainte ca acestea să înceapă.

Până la urmă, multe publicații mari par să meargă în această direcție. Politica internă de la Business Insider, de exemplu, permite deja folosirea AI „pentru a asista la redactare”, printre alte utilizări. E drept că nu este singura publicație care experimentează. Iar dacă această formă de „asistență” care include scrierea efectivă a textelor se va generaliza, vom fi cu toții mai săraci prin pierderea vocii umane.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Alex Heath Business Insider ChatGPT Fortune jurnalism AI