Utilizarea inteligenței artificiale în România a atins 68% în 2026. Cum folosesc românii ChatGPT și alte tehnologii

Doi din trei români au folosit o formă de inteligență artificială în ultimul an. Cifra de 68%, un salt uriaș față de anii trecuți, arată o adopție accelerată, dar ascunde o realitate complexă. În spatele procentului stau miliarde de euro din PNRR, o strategie națională aprobată în urmă cu doi ani și o societate prinsă între promisiunile unor consilieri guvernamentali virtuali și teama de fraude deepfake. Dar ce înseamnă, concret, acest procent? Cum a ajuns AI-ul de la un concept SF în viața de zi cu zi a românilor, de la plata taxelor la securitatea contului bancar? Acest articol compilează toate informațiile esențiale despre un fenomen care ne redefinește deja munca și viața.

Statul, principalul motor al adopției AI

Marea transformare a început oficial în iulie 2024, odată cu aprobarea Strategiei naționale privind inteligența artificială pentru perioada 2024-2027. Guvernul a pus pe masă un plan clar, aliniat ambițiilor Uniunii Europene, și a alocat fonduri masive pentru a-l susține. Piesa de rezistență este PNRR, prin care s-au direcționat 4,1 miliarde de dolari către digitalizare, o creștere de 450% a investițiilor față de iulie 2023. Banii nu au rămas doar pe hârtie. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a demarat deja 36 de proiecte de investiții și a lansat 72 de achiziții publice pentru a moderniza administrația.

Unul dintre cele mai vizibile rezultate este ION, prezentat ca fiind primul consilier guvernamental bazat pe AI din lume. Dezvoltat de Humans.ai în colaborare cu cercetători români, ION a fost proiectat să funcționeze ca o punte de legătură între cetățeni și Guvern. Un alt proiect strategic, dezvoltat în colaborare cu ANAF, vizează utilizarea inteligenței artificiale pentru a îmbunătăți colectarea TVA. Sistemul analizează datele masive generate de e-Factura pentru a depista mai eficient anomaliile fiscale. Aceste inițiative arată o direcție clară: statul vrea să folosească AI pentru a crește eficiența și transparența, de la plata taxelor la crearea unei identități digitale unice pentru fiecare cetățean.

De la birou la telefon: AI în viața de zi cu zi

Dincolo de proiectele guvernamentale, inteligența artificială a pătruns în viața privată și în mediul de afaceri. Sectorul fintech este în plină expansiune, cu platforme ca Revolut și Monese câștigând teren. Acestea folosesc AI pentru a oferi servicii bancare digitale, procesare de plăți și analiză financiară. Însă tehnologia vine cu riscuri pe măsură. Chiar zilele trecute, Banca Națională a României a emis o avertizare publică privind o tentativă de fraudă de tip deepfake care folosea imaginea guvernatorului Mugur Isărescu. Escrocheriile devin tot mai sofisticate, iar autoritățile se luptă să țină pasul.

Pentru companii, în special pentru IMM-uri, adaptarea nu este lipsită de costuri. Alinierea la normele europene, precum GDPR, impune investiții semnificative în sisteme de management al datelor și expertiză legală. România, ca membru UE, respectă reguli stricte privind transferul de date, ceea ce poate complica operațiunile multinaționalelor. În același timp, sectorul de software și servicii digitale continuă să fie un punct forte. Companiile românești sunt cunoscute pentru outsourcing, dar dezvoltă din ce în ce mai multe soluții proprii în cloud computing, machine learning și servicii de transformare digitală.

Infrastructura care face totul posibil

Adopția de 68% nu ar fi fost posibilă fără o fundație tehnică solidă. România se laudă cu una dintre cele mai bune infrastructuri de internet din regiune. Nivelul de acces la internet a atins un record de 92% la finalul lui 2023, o creștere spectaculoasă de la doar 42% în 2010. Viteza medie a conexiunilor fixe este dublă față de media globală.

Pe această fundație se construiește viitorul. Rețelele 5G se extind rapid, ajungând la 2,3 milioane de conexiuni în mai 2024, de trei ori mai mult față de 2022. Deși 4G rămâne dominant, cu 17 milioane de conexiuni, tranziția este vizibilă. Vodafone, de exemplu, a început instalarea de rețele Open Radio Access Network (ORAN) în 20 de orașe, o tehnologie care promite rețele mai flexibile și costuri reduse. În paralel, numărul centrelor de date a ajuns la 58, atrase de prețurile competitive la energie și de forța de muncă calificată. Toate aceste elemente, internet rapid, 5G și capacitate de stocare, formează coloana vertebrală a revoluției AI.

Ce urmează: între potențial uriaș și provocări reale

Viitorul sună promițător, dar drumul nu este lipsit de obstacole. Demis Hassabis, directorul executiv al Google DeepMind, estima recent că inteligența artificială generală ar putea fi dezvoltată în următorii 5-8 ani, o perspectivă care alimentează atât entuziasmul, cât și îngrijorarea. La nivel global, dezbaterile sunt aprinse, dovadă fiind și anularea discursului lui Bill Gates la un summit mondial despre AI, pe fondul controverselor.

În România, cea mai mare provocare rămâne decalajul dintre urban și rural. Centre precum București și Cluj-Napoca beneficiază de infrastructură avansată și suport, în timp ce zonele rurale rămân în urmă. Această fragmentare face dificilă operarea uniformă la nivel național și limitează accesul la servicii digitale. Birocrația și sistemele învechite din anumite sectoare publice frânează, de asemenea, integrarea noilor tehnologii. Guvernul a lansat platforma #nofake, accesibilă pe site-ul Ministerului Digitalizării, pentru a combate dezinformarea, dar lupta este abia la început. Trecerea de la o rată de adopție impresionantă la o transformare economică și socială reală depinde de rezolvarea acestor probleme structurale.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră