Templul Coral din București a fost reinaugurat marți, 16 decembrie, evenimentul fiind precedat de ceremonia de intrare a evreilor din toată lumea în sărbătoarea de Hanuca, Sărbătoarea Luminii și a Reînnoirii.
Reinaugurarea a debutat cu dezvelirea plăcilor votive de pe fațada clădirii de către președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, de consilierul prezidențial Iulian Fota, de directorul Centrului pentru Patrimoniu Imobiliar al FCER, Rudy Marcovici.
Panglica inaugurală a Templului Coral a fost tăiată de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, primarul general al Primăriei Sorin Oprescu, secretarul de stat Victor Opaschi, președintele FCER, Aurel Vainer, și de Paul Schwartz, vicepreședinte al FCER, președintele Comunității Evreilor din București.
A urmat readucerea sulurilor de Tora în templu de către Aurel Vainer și Paul Scwartz și intonarea imnurilor de stat ale României, Israelului și Uniunii Europene.
Președintele Federației Comunităților Evreiești din Românie (FCER), deputatul Aurel Vainer, care s-a declarat „foarte emoționat”, a afirmat că monumentul reprezintă „nava amiral a cultului mozaic din România”, „având începuturile acum 150 de ani”. El a evocat momentul Decembrie ’89 și a adus un omagiu fostului președinte al României Ion Iliescu și „prin intermediul acestuia tuturor celor care au luptat pentru libertate”.
„Templul Coral din București se reinaugurează sub semnul unei largi deschideri, deopotrivă pentru evrei și neevrei, pentru cetățenii României, ai Europei și ai lumii”, a spus Vainer în masajul inaugural adresat celor prezenți, caracterizând evenimentul inaugural drept unul istoric.
Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a afirmat că „reinaugurarea celui mai important lăcaș de cult mozaic din România constituie un prilej de sărbătoare cu profunde semnificații pentru promovarea adevăratelor valori pe care le are societatea noastră”.
El a trecut în revistă demersurile de consolidare, conservare și restaurare a Templului Coral, un monument unic menit a ne îmbogăți Capitala, „un simbol evocator al al memoriei naționale al identității și responsabilității”.
Președintele Camerei Deputaților a reiterat „angajamentul ferm al României pe calea asumării trecutului istoric, recunoașterii tragediei Holocaustului și a responsabilității vinovaților, precum și pentru cinstirea memoriei victimelor și alinarea suferințelor supraviețuitorilor”.
Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a evocat bunele relații avute cu înalți rabini și oficiali politici israelieni la București și Ierusalim.