Pomicultura este specifică zonei metropolitane Râmnicu Vâlcea, culturile de măr, păr, prun, cireș regăsindu-se în Băbeni, Frâncești, Păușești, Tomșani, Pietrari, Bărbătești, Costești și implicit în toată depresiunea Horezu. Aici au apărut investiții private, firme din Belgia și Olanda deschizând plantații pomicole, iar Consiliul Județean în parteneriat cu consiliile locale investind, de asemenea, în pomicultură.
În ceea ce privește efectivele de animale, cele mai multe sunt ovinele, Vâlcea depășind numărul de 100 mii de capete în Vaidenii, Mălaia, Câineni, Racovița, Boișoara, Voineasa, zone aflate în arealul montan la granița cu județele Hunedoara, Sibiu și Alba. În zonele subcarpatice s-au dezvoltat mici ferme de bovine și o industrie conexă de procesare lapte și carne.
Zestrea pastorală a județului Vâlcea permite creșterea a 1,6 milioane bovine și 12 milioane ovine, iar sectorul zootehnic ar fi capabil să furnizeze anual cel puțin 900.000 tone carne și 2,5 milioane litri lapte, valoarea acestora la prețurile actuale putând depășind 2,1 miliarde lei, după cum reiese dintr-o analiză a Consiliului Județean Vâlcea din luna februarie a acestui an.
Nu trebuie omis albinăritul, Vâlcea fiind capitala mierii din România. Nu mai puțin de 20.000 de familii de albine sunt înregistrate în județ, iar numărul apicultorilor este în creștere, existând cursuri organizate de Camera Agricolă.
Și creșterea păsărilor a cunoscut un reviriment, existând mai multe complexe avicole, în comunele Mihăești și Frâncești, numărul păsărilor depășind 1.800 de mii de capete.
Piscicultura a cunoscut o creștere în ultimii zece ani, pe lângă complexul salmonicol Brădișor, apărând mai multe păstrăvării private în majoritatea comunelor montane. La Brădișor sunt crescuți puieți de lostriță, specie salmonicolă aflată pe cale de dispariție.
Parcul de tractoare a înregistrat o scădere în 2000, dar în prezent se înregistrează o ușoară creștere și asta datorită tinerilor care după ce au muncit în sectorul agricol în statele comunitare au investit în utilaje agricole în comunele de baștină.
Din punct de vedere agricol, există deja comune consacrate pe anumite „itemuri”. Astfel, Bunești este zona căpșunilor, Dănicei este comuna cireșelor, Ionești este comuna merelor, Tomșani este comuna albinăritului, Vaideeni este comuna păstorilor, Drăgășani este capitala viticulturii, etc.
Potrivit specialiștilor de la Camera Agricolă Vâlcea, potențialul agricol al județului nu este exploatat decât în proporție de 30%, existând „loc de mai bine”.
Totul depinde, însă, de schimbarea mentalităților în privința constituirii asociațiilor agricole, în privința arendei și implicit de posibilitățile de a stoca producția și de a găsi piețe de desfacere.
„În următorii zece ani, toate aceste lucruri de vor schimba. Mulți tineri redescoperă agricultura și investesc în acest domeniu, pentru că noi, românii, mâncăm încă sănătos și ar fi păcat să copiem în acest domeniu Occidentul. Da, putem să lucrăm cu sistemul lor mecanizat, dar să respectăm calitățile naturale ale produselor românești, fie de origine vegetală, fie de origine animală”, trage concluzia președintele CJ Vâlcea, Ion Cîlea. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)