Recolta de porumb modificat genetic în România: date și controverse
Între anii 2007 și 2009, fermierii români au cultivat porumb modificat genetic pe o suprafață de aproximativ 10.572 hectare, obținând o recoltă totală estimată la 44.000 tone, conform informațiilor furnizate de Ministerul Agriculturii și Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Recent, o cercetare realizată în laboratoarele universităților din Rouen și Caen, în colaborare cu CRIIGEN din Franța, a evidențiat posibile efecte adverse asociate consumului de porumb OMG.
Studiul a inclus analiza a trei tipuri diferite de porumb modificat genetic, printre care se numără și MON810, care este cultivat pe teritoriul României. Rezultatele publicate în International Journal of Biological Sciences sugerează că acest tip de porumb ar putea avea un impact negativ asupra organelor esențiale pentru detoxifierea organismului uman – rinichii și ficatul – dar și asupra inimii sau glandelor suprarenale.
Porumbul MON810 este un organism modificat genetic dezvoltat și brevetat de compania agro-chimică Monsanto sub marca YieldGuard. Deși utilizarea sa este interzisă în țări precum Franța, Germania sau Austria, alte state membre ale Uniunii Europene nu l-au interzis oficial dar au optat să nu-l cultive.
În România se preconizează că evaluările privind impactul OMG-urilor asupra sănătății umane vor începe abia după data de 1 martie a acestui an. Recenta atenție media s-a concentrat pe un apel făcut către femeile însărcinate sau care alăptează pentru participarea voluntară la teste ce vizează toxicitatea porumbului MON810 asupra organelor interne precum rinichii și ficatul.
Organismele modificate genetic au fost introduse pe piață în anii ’90 cu scopul declarat de a crește producțiile agricole. Totuși, până acum rezultatele obținute nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor fermierilor; mai mult decât atât, există studii care pun sub semnul întrebării siguranța acestor culturi atât pentru oameni cât și pentru mediu. Aceste studii sugerează că OMG-urile pot afecta solurile agricole şi biodiversitatea locală prin influențarea insectelor nevizate direct sau prin alterarea ecosistemelor acvatice.
La întâlnirea din 2 martie 2009 dintre miniștrii Mediului din Uniunea Europeană s-a decis ca fiecare stat membru să își păstreze dreptul suveran de a decide dacă dorește să cultive porumb modificat genetic MON810. Ulterior însă, Autoritatea Europeană pentru Securitate Alimentară (EFSA) a concluzionat că acest tip specific de porumb nu prezintă riscuri semnificative pentru sănătatea publică sau mediu; această evaluare le-a permis autorităților europene să propună reînnoirea autorizației acordate inițial în anul 1998 pentru importarea şi cultivarea acestei varietăți produse de Monsanto.