Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat sâmbătă (6 februarie 2010) la postul public de televiziune, că se gândeşte să modifice competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în materia penală şi să o limiteze să judece doar înalţii demnitari.
„Ar trebui să simplificăm lucrurile. Poate, de ce nu, să insistăm şi la competenţa ÎCCJ în materie penală şi să o limităm la înalţi demnitari, restul categoriilor de inculpaţi să fie judecaţi în faţa curţilor de apel cu precizarea că în ceea ce priveşte regulile de drept tranzitoriu vom opta pentru păstrarea competenţei. Adică dosarele aflate pe rol vor rămâne acolo.
Să nu-şi imagineze cineva că vom da ocazia unor amânări pentru declinarea de competenţe, transferul dosarelor la alte instanţe. Ceea ce ne preocupă este accelerarea judecării cauzelor, nu îngreunarea lor”, a afirmat Predoiu.
De asemenea, el a spus că o altă modificare în ceea ce priveşte ÎCCJ ar fi în privinţa judecării recursurilor în interesul legii (RIL), care în prezent se face de 120 de judecători.
„Este imposibil. Aia nu este judecată. Am discutat la nivelul CSM cu reprezentanţii ÎCCJ şi suntem cu toţii de acord că aici trebuie să intervenim, iar cu Comisia Europeană suntem, de asemenea, în consonanţă în această chestiune”, a spus ministrul Justiţiei.
În contextul adoptării Codurilor de procedură civilă şi procedură penală, ministrul Predoiu a vorbit şi despre unele modificări şi simplificări ale procedurilor judiciare, referindu-se şi la simplificarea procedurilor de citare în procesele civile.
Citeste si:
El a spus că, începând de lunea viitoare, va merge în ţară să discute cu magistraţii pentru a-i face să înţeleagă „procesul de schimbare a sistemului judiciar”, în contextul implementării celor patru noi coduri „undeva în 2011”.
Despre cele două coduri de procedură – civil şi penal, Predoiu a spus că este convins că dezbaterile parlamentare vor fi duse la bun sfârşit până la adevăratul raport al CE, cel din vară.
„De altfel această evoluţie în chestiunea codurilor demonstrează retrospectiv justeţea deciziei de a le trece prin asumarea răspunderii. Din păcate, după ce codul civil şi penal au fost adoptate de Parlament prin asumarea răspunderii de către Guvern, procesul de adoptare a codurilor de procedură a stagnat şi asta nu e bine”, a arătat ministrul justiţiei, care a adăugat că, din câte ştie, dezbaterea codului de procedură penală nici nu a început.
El a spus că, odată cu adoptarea codurilor, este posibilă evaluarea necesarului de resurse umane, în baza studiilor de impact şi a resurselor financiare necesare pentru punerea lor în aplicare.
„Nu vom trece la implementarea acestor importante acte normative până când nu vom pregăti suficient, corespunzător, sistemul judiciar, în termeni de resurse umane şi în termeni de dotări logistice.
La acest moment sistemul nu este pregătit „, a adăugat Predoiu, adăugând că în anul 2011 se va intra masiv în pregătirea sistemului dacă bugetele vor fi adecvate.
Ministrul a subliniat ca ar fi „ideal” ca toate cele patru coduri sa intre în vigoare simultan.
În ceea ce priveşte Agenţia Naţională de Integritate, Cătălin Predoiu a spus că activitatea acestei instituţii a crescut constant pe măsură ce i s-au pus la dispoziţie mijloacele necesare.
Întrebat ce părere are despre faptul că presa a comentat că ANI ar dori o consemnare în raportul CE din această lună prin procesarea unui număr mare de dosare, Predoiu a răspuns că important este cuvântul „activitate”. „Asta ne şi cere Raportul sau Mecanismul de Cooperare şi Verificare : să înfiinţăm ANI, să operaţionalizăm ANI şi să-i respectăm independenţa, evident cu toate garanţiile legale pe care le are la dispoziţie oricine intră în vizorul ANI”, a spus ministrul Justiţiei.
Despre avalanşa de dosare importante ale inspectorilor de integritate din ultima vreme, ministrul Justiţiei a apreciat că, probabil, o serie de dosare au ajuns la maturitate în această perioadă. „Aş vrea ca să fie rezultat al unei maturizări instituţionale a ANI „, a spus el.
Totuşi, Predoiu a susţinut că şi ANI trebuie să funcţioneze într-un climat de integritate perfect şi, ori de câte ori există semne de întrebare, în primul rând cei de acolo să vină să dea răspunsurile necesare.
El a mai adăugat că reprezentanţii agenţiei ar trebui să facă un mai mare efort de comunicare. „Cred că un mai bun efort de comunicare, pe care Agenţia ar putea să-l facă, ar explica aceste semne de întrebare”, a mai spus Predoiu.
