Natură şi turism
Olanda sărbătoreşte la 27 aprilie Ziua naţională: Ziua Regelui (Het Koningsdag), semnificând data naşterii Regelui Willem – Alexander.
Regatul Ţărilor de Jos (în neerlandeză: het Koninkrijk der Nederlanden) este o monarhie constituţională. Regatul Ţărilor de Jos cuprinde Olanda de pe continentul european, ”Olanda din Caraibe” — insulele Bonaire, Sint Eustatius şi Saba, ca municipalităţi cu statut special şi insulele Aruba, Curaçao şi St. Maarten, ca teritorii autonome, conform site-ului mae.ro.
Olanda este situată în vestul Europei, pe cursul inferior al Rinului, şi se învecinează cu Germania, Belgia şi Marea Nordului. Principala formă de relief este câmpia (altitudine sub 50 metri). Este ţara cu cea mai joasă altitudine din lume, o mare parte a teritoriului său aflându-se sub nivelul mării.
În nord întâlnim un relief ceva mai înalt (50-100 m), iar în vest, în zona de vărsare a Rinului se află polderele, element caracteristic olandez, cu terenuri întinse sub nivelul mării (”Enciclopedia statelor lumii”, coordonator Mircea Maliţa). Polderele sunt terenuri recuperate practic din apele mării şi care sunt protejate de diguri înalte, astfel ca pământurile să nu fie inundate de apele Mării Nordului sau ale Rinului. Olandezii au devenit renumiţi ca specialişti datorită acestor amenajări, care au presupus lucrări de desecare, drenare şi îndiguiri. Alături de Rin, care este cel mai important fluviu navigabil al Europei Occidentale, tot pe teritoriul Olandei alte două fluvii — Maas şi Schelde — se varsă, de asemenea, în Marea Nordului.
Clima este temperat-oceanică, cu veri răcoroase şi ierni blânde. Resursele naturale ale ţării sunt gazele naturale, petrolul, turba, calcarul, sarea. Foarte important este, de asemenea, pământul arabil, cu practicarea unei agriculturi intensive, Olanda fiind un important exportator de produse agricole.
Olanda este compusă din 12 provincii şi este statul european cu cea mai densă populaţie. Capitala este Amsterdam, în timp ce la Haga se află sediul administraţiei de stat, reşedinţa regală, sediul misiunilor diplomatice precum şi al câtorva organizaţii internaţionale între care Curtea Internaţională de Justiţie, principalul organ judiciar al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Alte oraşe importante sunt Rotterdam, Utrecht, Eindhoven, Maastricht, Haarlem, Groningen, Tilburg, Nijmegen etc. Principalele porturi sunt Rotterdam, Amsterdam, Terneusen, Vlaardingen.
Cunoscută şi ca ”Ţara Lalelelor”, Olanda este renumită din punct de vedere turistic şi pentru morile de vânt, multitudinea de canale care o străbat, oraşele Amsterdam, Haga, Delft, Haarlem, Utrecht renumite pentru artă, cu vestigii din secolul XVII (”Secolul de aur”), muzeele sale, parcurile naţionale şi rezervaţiile naturale, staţiunile balneare de pe litoralul Mării Nordului, viaţa de noapte, diverse festivaluri.
Amsterdam, capitala şi totodată al doilea port al ţării, este străbătut de peste 100 de canale interioare traversate de poduri. Se disting aici partea veche, medievală, a oraşului, cartierele moderne, precum şi ”Cartierul Muzeelor”, unde sunt concentrate principalele muzee naţionale.
Între principalele obiective turistice din Amsterdam amintim: Muzeul Vincent Van Gogh (cu o colecţie permanentă cuprinzând lucrări ale lui Vincent Van Gogh precum şi lucrări ale altor artişti); Muzeul Naţional — Rijksmuseum (cel mai mare muzeu naţional din Olanda, inaugurat în 1885); Piaţa Dam având în centru Monumentul Naţional (”Monumentul Eliberării”, ce evocă evenimente din cursul celui de-al Doilea Război Mondial), Palatul Regal, Casa Anne Frank (”Anne Frankhuis”, unde Anne Frank şi familia ei s-au ascuns de nazişti în timpul celui de-al Doilea Război Mondial); Muzeul Stedelijk (Muzeul Municipal, cu colecţii de artă modernă); Muzeul Amstelkring; Muzeul Madame Tussaud (muzeu al figurilor de ceară); Biserica Nouă (Nieuwe Kerk, lăcaş ridicat în 1410); Grădina Botanică (Hortus Botanicus); Muzeul de Istorie (Amsterdam Historisch) etc.
Frumuseţea canalelor din Amsterdam, un veritabil simbol al oraşului, având inclusiv valoare istorică, poate fi admirată în cursul unor plimbări cu vaporaşul sau cu barca. Cele mai cunoscute canale sunt Singel (secolul XV), Herengracht (”Canalul Domnilor” , amenajat în secolul XVII) , Keisergracht (”Canalul Împăratului”), Prinsengracht (”Canalul Prinţului”) (conform ”Olanda-Ghid turistic”, Editura Vremea XXI, Bucureşti, 2004).
În Vondelpark, parcul central din Amsterdam, un loc ideal pentru relaxare, există restaurante, baruri, un teatru în aer liber şi numeroase alte atracţii. În apropiere de Amsterdam se află oraşul Aalsmeer, important centru floricol.
În Haga se remarcă: vastul ansamblu de edificii care găzduieşte sediul Guvernului şi al Parlamentului; Palatul Păcii (Vredespaleis, inaugurat în 1913, este sediul Curţii Internaţionale de Justiţie), Galeria Regală de Artă (”Mauritshuis”, cuprinzând o galerie cu sute de opere semnate de Rembrandt, Rubens, Brueghel ş.a.), Muzeul Municipal, Mesdag Panorama. O mare atracţie pentru turişti este Madurodam, un orăşel în miniatură cu căsuţe, pieţe, canale, mori de vânt, porturi şi diferite alte edificii din Olanda, replicate până la cele mai mici detalii, la o scară de 1:25. Madurodam a fost construit în memoria lui George Maduro, care a luptat împotriva forţelor de ocupaţie naziste, murind în 1945.
Delft, un adevărat oraş-muzeu, este renumit, încă din secolul XVII, pentru celebra faianţă albastră, fabricată în prezent la scară industrială. Pentru turişti se organizează aici tururi ale oraşului.
În Rotterdam unul dintre cele mai importante muzee este Muzeul Boijmans Van Beuningen, înfiinţat la mijlocul secolului al XIX-lea, unde sunt expuse importante colecţii, cu picturi semnate de Rembrandt, Vincent van Gogh, Claude Monet, Salvador Dali. Podul Erasmus, Euromast (turn înalt de cca 180 metri, cu o platformă panoramică şi restaurant), precum şi Grădina Zoologică din Rotterdam constituie alte puncte de atracţie pentru turişti.
Grădinile Keukenhof, din Lisse, supranumite ”Grădina Europei”, sunt deschise publicului anual între lunile martie-mai. Aici pot fi admirate, pe o suprafaţă de 32 de hectare, milioane de bulbi de lalele armonios aranjate. Și pe parcursul anului sunt amenajate aici expoziţii de flori, precum ”Grădina de vară”, iar toamna Keukenhof găzduieşte o piaţă imensă de flori.
Turiştii străini pot folosi şi ei pentru plimbări bicicletele, mijlocul de transport atât de răspândit în rândul olandezilor. Ei pot participa, de asemenea, la numeroasele carnavaluri şi festivaluri organizate în ”Ţara Lalelelor”, în principal în cursul primăverii.
Cultură
În cursul Evului Mediu Olanda a făcut parte, împreună cu Belgia, Luxemburg şi nord-estul Franţei din teritoriul desemnat sub numele generic de Ţările de Jos. Oraşele din Ţările de Jos, precum Amsterdam, Utrecht, Leiden ş.a. cunosc în secolele XI-XIV o mare înflorire economică. Teritoriul Olandei intră în 1477 în stăpânirea dinastiei de Habsburg şi, prin aceasta, în 1516, în stăpânirea Spaniei. Ţările de Jos s-au răsculat în 1572 împotriva dominaţiei feudale spaniole şi, în urma victoriei revoluţiei burgheze, şapte provincii nordice au creat, în 1579, Uniunea de la Utrecht. Aceasta s-a desprins definitiv de Spania şi şi-a proclamat independenţa în anul 1581.
În secolul XVII — cunoscut în istoria ţării şi ca ”Secolul de aur” — Olanda devine o mare putere maritimă şi comercială a Europei şi pune bazele unui imperiu colonial, cu teritorii în Africa de Sud, Indonezia, America de Nord şi America de Sud. Olanda pierde în secolul XVIII poziţia de mare putere maritimă şi comercială.Cucerită de Franţa în 1794, Olanda îşi va redobândi independenţa şi va forma, în 1815, împreună cu Belgia şi Luxemburg, Regatul Ţărilor de Jos Unite. Belgia şi-a proclamat independenţa în 1830, iar Luxemburgul a părăsit uniunea personală cu Olanda în 1890.
Olanda a rămas neutră în cursul Primului Război Mondial, iar în cursul celui de-al Doilea Război Mondial a fost ocupată de trupele Germaniei naziste (1940-1945). În 1947, Olanda împreună cu Belgia şi Luxemburg au format uniunea vamală Benelux. Limba oficială este neerlandeza.
Olanda a dat lumii mari gânditori, mari pictori, o arhitectură aparte. Are un mare număr de obiective culturale, dintre care unele se află pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
Dintre marii gânditori olandezi îi amintim pe Erasmus de Rotterdam (1469-1536), celebru umanist de expresie latină, spirit enciclopedic, cu binecunoscuta sa lucrare ”Elogiul nebuniei”, pe Baruch Spinoza (1632-1677), născut la Amsterdam, binecunoscut pentru sistemul său filozofic, sau pe Grotius (1583-1645), născut la Delft, renumit jurist şi diplomat, specialist în drept internaţional.
Pictura olandeză este reprezentată de Frans Hals, Ludolf Bakhuizen, Hieronymus Bosch, Johannes Vermeer van Delft, Jan Frans van Douven, Jan van Goyen, Meijer de Haan, Jan Davidszoon de Heem, Judith Leyster ş.a., culminând cu celebrii Rembrandt Harmenszoon van Rijn (1606-1669) şi Vincent Willem van Gogh (1853-1890).
În Olanda, unde pământul reprezintă un capital deosebit de preţios, întâlnim un mod aparte de spaţiu construit şi un concept modern de arhitectură funcţională, vizibil mai ales la clădirile aflate de-a lungul canalelor. Willem Nicolaas Rose (1801-1877), arhitect-inginer, este considerat părintele urbanismului olandez în secolul XIX.
În Amsterdam se remarcă prin stilul arhitectural: Rijksmuseum (Muzeul Naţional), clădire proiectată de P.J.H. Cuypers, terminată în anul 1885, caracterizată prin împletirea stilurilor renascentist şi neogotic; Biserica Nouă (Nieuwe Kerk), lăcaş ridicat în 1410; Westerkerk, clădire proiectată de arhitectul Hendrik de Keyser şi ridicată între anii 1620-1638 ş.a. (cf. ”Olanda — ghid turistic”, Editura Vremea XXI, Bucureşti, 2004). Aparte din punct de vedere arhitectural este şi clădirea Muzeului Stedelijk, precum şi Muzeul Amstelkring, o clădire din secolul XVII, restaurată.
Palatul Păcii este una dintre cele mai reprezentative clădiri din Haga. Având o arhitectură în stil neorenascentist, această clădire a fost terminată în anul 1913. Mai amintim Catedrala din Haarlem, Biserica Nouă din Delft ( în stil gotic, datând din 1496) şi Biserica Veche (Oude Kerk) din Delft (ridicată între secolele XIII-XIV, ulterior mărită şi renovată).
Rotterdam, unul dintre cele mai mai mari oraşe-port din lume, se evidenţiază în mod deosebit din punct de vedere al arhitecturii şi urbanismului. Distrus de bombardamente în cursul celui de-al Doilea Război Mondial, oraşul a fost reconstruit, iar în ultimii 50 de ani aici au apărut numeroase clădiri inovatoare şi îndrăzneţe din punct de vedere arhitectural.
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise: reţeaua de mori de vânt de la Kinderdijk-Elshout; Canalele din Amsterdam construite în secolul XVII; Schokland şi împrejurimile sale; Linia de apărare fortificată din Amsterdam; Casa ”Rietveld-Schröder” din Utrecht ş.a.
Tradiţii şi gastronomie
Regatul Ţărilor de Jos – Olanda este renumit pentru cultivarea lalelelor, pentru morile de vânt, pentru bicicletele care reprezintă principalul mijloc de transport, pentru brânzeturile şi berea produse aici.
Olanda este numită şi ”Ţara lalelelor”. Cultivarea lalelelor în Ţările de Jos a început în secolul XVI, primii bulbi de lalele fiind aduşi, se pare, din Turcia. Lalelele au devenit repede admirate în Europa, iar bulbii se vindeau la mare preţ.
Aceste flori pot fi admirate din luna martie până la jumătatea lunii mai. Între Haarlem şi Leiden se află o zonă de 45 km vestită prin culturile florilor cu bulbi, îndeosebi lalele, care ocupă peste 12.000 ha. (conform ”Olanda — ghid turistic” Editura Vremea XXI, Bucureşti, 2004). Localităţi precum Keukenhof sau Vogelenzang organizează expoziţii florale de sezon, în sere sau în parcuri. Spre sfârşitul lunii aprilie este organizat ”Festivalul florilor”, la care participă zeci de mii de oameni, în timp ce toamna la Keukenhof este organizată o piaţă imensă de flori.
Morile de vânt sunt alte simboluri ale Olandei, binecunoscute fie din ilustraţii, fie din desenele care împodobesc adesea celebrele farfurii de porţelan de Delft. Cele mai multe dintre mori au fost folosite pentru a pompa apa în vederea desecării polderelor, conform sursei amintite mai sus. În Olanda încă mai funcţionează un mare număr de mori de vânt tradiţionale — în jur de peste o mie.
Bicicleta este principalul mijloc de transport în Regatul Ţărilor de Jos, începând de la elevi, studenţi, muncitori, până la oameni de afaceri şi politicieni.
Olanda este renumită şi prin produsele lactate, mai ales prin brânzeturile produse aici. Multe sortimente sunt preparate în amestec cu plante aromatice sau condimente precum chimenul, ceea ce le dă un gust deosebit. În ceea ce priveşte berea, cele mai renumite branduri sunt Heineken şi Amstel.
În rândul tradiţiilor se înscrie şi dansul popular olandez în saboţi (Clog dance). În trecut, saboţii făceau parte din ţinuta de sărbătoare a olandezilor.
Copiii olandezi aşteaptă sosirea lui Moş Nicolae (Sinterklaas) pe 6 decembrie. Conform tradiţiei, Sinterklass soseşte din Spania, cu un vapor, împreună cu ajutorul său, Zwarte Piet (Black Pete, Peter cel Negru) şi împreună împart cadouri şi dulciuri copiiilor care au fost cuminţi tot timpul anului.
Cafeaua şi ceaiul sunt băuturi preferate de olandezi. La micul dejun, dar şi pe tot parcursul zilei, olandezii consumă cafea sau ceai, adesea alături de biscuiţi sau de clătitele olandeze (poffertjes) cu unt şi zahăr. De asemenea sandvişurile (broodjes) reprezintă o gustare obişnuită, fiind servite şi în baruri speciale.
Dintre mâncărurile tradiţionale amintim stamppot-ul, consumat de regulă iarna, o mâncare din cartofi şi alte legume, care poate fi de mai multe feluri. De Crăciun se mănâncă Kerststol, o pâine dulce tradiţională, precum şi prăjitura tradiţională rotundă numită Kerstkrans. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) Foto: facebook.com/ Netherlands Tourism NL