Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat marţi (31 august 2010) decretul pentru promulgarea Legii de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate, a informat Administraţia Prezidenţială.
Mai exact, este vorba despre legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.
Legea respectivă a fost adoptată într-o nouă formă de Parlament, după ce prevederi dintr-un prim text au fost declarate neconstituţionale, iar şeful statului a cerut reexaminarea actului normativ.
Senatul a adoptat, în şedinţa extraordinară a plenului din 24 august, proiectul legii ANI, în varianta în care acesta a trecut de Camera Deputaţilor.
Pe 14 aprilie, CCR a declarat ca neconstituţionale mai multe articole din legea de organizare şi funcţionare a ANI.
A doua zi, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, dădea asigurări Agenţiei Naţionale de Integritate, în numele Guvernului, de întreg sprijinul pentru ca această instituţie să continue să îşi desfăşoare activitatea.
Pe 22 aprilie, CCR preciza în motivarea deciziei prin care declarase ca neconstituţionale mai multe articole din Legea ANI că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 49/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate a afectat drepturile şi libertăţile cetăţenilor, prevăzute de Constituţie.
Legea ANI şi decizia CCR au constituit, pe 26 aprilie, principalul subiect al consultărilor politice pe care preşedintele Traian Băsescu le avea la Palatul Cotroceni cu partidele parlamentare, grupul independenţilor şi cel al minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară.
Încă de atunci, preşedintele Traian Băsescu atrăgea atenţia că, în cazul în care Agenţia Naţională de Integritate nu va fi funcţională, există riscul reactivării discuţiilor legate de cuplarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare cu aderarea României la Spaţiul Schengen.
Legea ANI a fost ulterior aprobată de Parlament, pe 28 aprilie de Camera Deputaţilor şi pe 12 mai de Senat. Pe 2 iunie, însă, preşedintele Traian Băsescu a trimis Parlamentului cererea de reexaminare asupra legii amintite.
Şeful statului arăta în cererea de reexaminare că, în actualul context al existenţei numeroaselor cazuri de implicare a unor persoane, direct sau indirect, în derularea unor contracte cu bani publici, în perioada exercitării funcţiilor sau demnităţilor publice, se consideră „oportun, pentru asigurarea transparenţei, introducerea unei rubrici în care titularul să declare dacă el, soţul, copiii majori sau părinţii săi ori ai soţului, au derulat sau derulează, direct sau prin intermediul vreunei societăţi comerciale la care sunt asociaţi ori acţionari, contracte finanţate din bani publici”.
Un alt element invocat, printre altele, de preşedinte avea în vedere eliminarea din declaraţia de avere destinată publicităţii a unor elemente care se regăsesc în cea confidenţială şi care, în opinia acestuia, ar fi făcut ca actul public să nu mai prezinte relevanţă.