Președintele Traian Băsescu a solicitat, pe 3 iunie, Parlamentului o reexaminare a Legii privind integritatea în funcțiile publice, vizând modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 care reglementează Agenția Națională de Integritate.
În cererea sa, șeful statului subliniază că în contextul actual, marcat de numeroase cazuri de implicare a unor persoane în contracte cu fonduri publice în timpul exercitării funcțiilor publice, este esențial să se introducă o secțiune care să oblige titularii să declare dacă ei sau membrii familiei lor au avut sau au contracte finanțate din bani publici prin intermediul unor societăți comerciale.
Referitor la declarațiile de avere și interese depuse înainte de intrarea în vigoare a noii legi, președintele consideră că acestea ar trebui să rămână accesibile publicului.
Un alt aspect menționat se referă la eliminarea din declarația de avere pentru transparență a unor informații deja incluse în varianta confidențială. Președintele argumentează că acest lucru reduce relevanța actelor publice.
„Este vorba despre bunurile precum metale prețioase, bijuterii sau obiecte de artă cu o valoare cumulată ce depășește 5.000 euro și despre cadourile primite care valorează mai mult decât 2.000 euro”, adaugă el.
De asemenea, înscrierea detaliilor privind modul de dobândire și evaluarea imobilelor nu constituie o invazie a vieții private. Astfel, președintele sugerează ca declarația destinată publicității să fie similară cu cea confidențială dar fără date personale sensibile pentru asigurarea transparenței informației.
Într-un comunicat emis de Administrația Prezidențială se explicitează faptul că noua lege are rolul de a stabili un cadru normativ clar pentru integritatea funcțiilor publice și corelarea acesteia cu prevederile Constituției României conform Deciziei Curții Constituționale nr. 415/2010.
Preşedintele Băsescu solicită Parlamentului reexaminarea Legii ANI
Contextul solicitării
Recent, preşedintele Băsescu a făcut un apel către Parlament pentru reexaminarea Legii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), o instituţie esenţială în monitorizarea integrităţii funcţionarilor publici din România. Aceasta lege, adoptată cu scopul de a combate corupţia, a fost subiect de dezbateri intense în rândul politicienilor și societății civile.
Motivul reexaminării legii ANI
Preşedintele Băsescu a argumentat că modificările propuse ar putea îmbunătăţi funcţionarea ANI, crescând astfel eficienţa în verificarea şi evaluarea declaraţiilor de avere ale demnitarilor. Iată câteva motive cheie pentru care Băsescu susține reexaminarea:
- Îmbunătățirea transparenței: Președintele a subliniat importanța transparentizării proceselor de evaluare a funcționarilor publici.
- Creșterea încrederii publicului: O agenție de integritate mai puternică ar putea contribui la sporirea încrederii cetățenilor în instituțiile statului.
- Dezvoltarea unui cadru legal mai clar: Modificările legii ar putea aduce clarificări esențiale asupra rolurilor și responsabilităților ANI.
Beneficiile reexaminării Legii ANI
Reexaminarea Legii ANI poate aduce multiple beneficii, atât pentru instituții, cât și pentru cetățeni. Printre acestea se numără:
- Reducerea corupției: Prin consolidarea mecanismelor de control, se pot reduce cazurile de corupție în rândul demnitarilor.
- Accesibilitatea informației: Cetățenii vor avea acces mai ușor la informațiile privind averile și conflictele de interese ale oficialilor.
- Responsabilizarea aleșilor: O lege mai bine definită ar implica responsabilizarea mai strictă a aleșilor și demnitarilor.
Studii de caz internaționale
Examenele din alte țări pot oferi perspective utile pentru România. De exemplu, în Suedia, Agenția Națională de Integritate a reușit să creeze un model eficient de evaluare a demnitarilor, ceea ce a condus la scăderea semnificativă a cazurilor de corupție. O astfel de abordare adaptată la contextul românesc ar putea reprezenta o soluție viabilă în reexaminarea legii ANI.
Exemplul Suediei
În Suedia, fiecare politician este obligat să declare public averea, iar aceste declarații sunt verificate periodic de către autorități. Aceasta a condus la un climat de responsabilitate, în care demnitarii sunt conștienți că acțiunile lor vor fi monitorizate.
Implicarea societății civile
Societatea civilă joacă un rol esențial în acest proces. ONG-urile care activează în domeniul combaterii corupției pot contribui cu expertiză și resurse pentru a sprijini reexaminarea Legii ANI. Inițiativele de advocacy pentru transparență și integritate pot ajuta la formularea unor propuneri concrete pentru modificările legislative.
Concluzii și recomandări practice
Subiectul reexaminării Legii ANI de către preşedintele Băsescu este unul de maxim interes pentru cetăţeni, politicieni și experți în justiție. Iată câteva recomandări utile:
- Implicați-vă în discuții publice despre corectitudinea și eficiența legii ANI.
- Monitorizați modificările legislative și implicați-vă în procesul de advocacy pentru o legislativă mai transparentă.
- Susțineți organizațiile care luptă pentru integritate și transparență în politică.
Legea propusă definește categoriile persoanelor obligate să depună declarații financiare; excluderea candidaților la funcțiile importante afectând astfel procesul transparent al exercitării acestor demnităților este un alt punct criticat dur de către Băsescu.
„Transparența și integritatea sunt fundamentale pentru buna guvernare într-o societate democratic”, afirmând totodată importanța ca alegătorii să fie bine informați despre candidați datorită responsabilităților pe care aceștia le vor avea.
Bäsecu subliniazã cã analiza averilor trebuie sã continue atât pe durata exercitării mandatelor cât şi timp dе un an după încetarea acestora; totuşi termenul actual este insuficient şi propune extinderea lui la trei ani pentru eficiență maximǎ.
Un alt motiv invocat vizează trimiterea rapoartelor analitice către autorităţile fiscale şi comisiile competente prevǎzute в Legea nr. 115/1996; aceasta ar putea oferi instrumentele necesare unui control real asupra averilor cetățenilor şi protecţia drepturilor fundamentale ale acestora.
Preşedintele susţine reintroducerea dispoziţiilor referitoare la comisiile menţionate anterior având in vedere modificările legislative recente ce fac referire explicitǎ la acestea.
Referitor la articolul controversat din legea trimisǎ spre promulgare – care stipuleazã cӑ „nu constituie infracţiune fapta persoanei care îşi modificӑ declaraţia dacă denunţă fapta înainte ca autoritatea sӑ se sesizeze” – Bäsecu considerӑ cӑ formulările sunt ambigue si pot duce la neclaritati legale semnificative.
El avertizeazӑ asupra riscurilorr generate prin posibilitatea oricărui individ dе а-și modifica unilateral declarațiile oricând până când autorităţile intervin; aceasta ar putea compromite capacitatea instituţiilor responsabile dе а verifica corectitudinea acestor documentaţii financiare esentialе.