Acesta crede că succesul SMURD a fost determinat în primul rând de sprijinul constant din partea guvernanților, indiferent de culoarea lor politică.
„Nu trebuie să uităm că la un moment a trebuit să fie o decizie de la un nivel înalt. Am început în Târgu-Mureș în primii ani și ne-am luptat pe plan local. La un moment dat, a trebuit să se facă o modificare radicală, ca să poți să faci ca sistemul să devină funcțional la nivel național. O primă tentativă de modificare legislativă s-a introdus în legea pompierilor prin 1996, dacă nu greșesc, care a fost o tentativă de legalizare a modului de lucru cu pompierii.
După care, în 2006, a apărut Legea 95, cu un capitol special pentru urgență, pe care, indiferent cine îl citește sau cine îl vede, inclusiv colegii noștri din multe țări, spun că este un capitol legislativ complet, care include toate aspectele sectorului de asistență medicală de urgență. Dorința de a extinde sistemul a venit cu sprijin politic și financiar continuu, prin prezența unei continuități trans-guvernamentale, unde mai multe guverne au acceptat că acest domeniu trebuie să fie dezvoltat și nu oprit și regândit de fiecare dată când se schimbă un guvern sau un ministru sau altcineva.
Acesta a fost secretul ce a permis ca acest sistem să se consolideze. Ca mod de dezvoltare a acestui sector, România rămâne pentru mulți un exemplu și chiar un studiu de caz care a fost folosit de OMS în anumite publicații și în alte organisme, referindu-se la România ca la un exemplu pozitiv în acest domeniu. (…) Mai avem mult de pregătit pentru intervenția la calamități și dezastre pe anumite tipuri de riscuri. Încă mai avem mult pe partea de instruire de personal, și aici este o luptă majoră, pentru că noi trebuie să schimbăm conceptul de pregătire și de formare a personalului, mai ales în domeniu medical.
În medicina de urgență chiar am reușit să facem niște modificări care nu au fost acceptate în alte domenii în medicină și cred că încă mai avem mult de făcut în acest domeniu pentru a îmbunătăți calitatea. SMURD și sistemul de urgență din România încă mai au nevoie de extindere și de ameliorare la nivel prespitalicesc și la nivel de unități de primiri urgență. Locul pe care îl ocup eu mă obligă să am în vedere și partea situațiilor de urgență — pompieri, ISU, aviație.
Au nevoie și ele de sprijin consistent, pentru a face față la absolut toate riscurile cu care ne confruntăm și cu IGSU suntem chiar acum în lucru pe o planificare foarte serioasă pentru viitor a modului în care vom schimba anumite aspecte legislative și a modului în care continuăm să dotăm acest inspectorat, pentru că nu este numai partea medicală, este și partea situațiilor de urgență de la intervenția la incendii, la inundații, la toate aspectele care necesită expertiză tehnică în salvare de vieți și bineînțeles o dotare adecvată. Acolo cred că trebuie să aplicăm ce am aplicat pe sectorul medical de urgență”, susține Raed Arafat.
Planurile sale nu se opresc însă aici, pentru perioada 2015 — 2020 fiind în analiză două — trei puncte de salvare aeriană pentru zonele montane, ce se vor alătura celor nouă baze aeriene actuale dotate cu elicoptere și celor două avioane. De asemenea, s-a demarat un program de pregătire cu sistemul de salvare aeriană din Elveția — REGA și deja există câteva echipe pregătite pentru a coborî cu troliu de la elicopter în zonele în care acesta nu poate ateriza, precum cele montane sau cele de pădure. Nu în ultimul rând, se va pune mai mare accent pe sistemul de telemedicină.
„Telemedicina este una dintre caracteristicile noastre ca sistem. Ca implementare, ca sistem, a fost făcut bine, din păcate, încă nu este folosită la maxima sa capacitate. Mai avem reticențe în sistem ale unor oameni care nu vor să ceară sfaturi altuia — este asta o problemă de care trebuie să scăpăm. Există mentalitatea că dacă ceri ajutorul altuia ești mai slab pregătit, dar nu este adevărat. A cere ajutorul altuia înseamnă că ești o persoană puternică care își știe competențele și unde trebuie să ceară ajutorul altuia. Cred că sistemul de telemedicină va trebui să spargă aceste temeri și aceste obiceiuri de a nu cere ajutorul sau sfatul altuia, pentru că o să ne vadă că suntem mai puțin pregătiți.
Nu este adevărat. Sistemul a evoluat bine, încă îl dezvoltăm mai departe, acolo unde este folosit bine a salvat vieți. În București numai SMURD și Ambulanța București folosesc sistemul de telemedicină prespitalicesc. Au fost făcute în jur la 15.000 — 17.000 de transmisii pe an. Este o cifră imensă. Am primit și sprijin din partea companiilor de telefonie, din partea Vodafone, unde am intrat pe componenta video în telemedicină. Deja sunt în jur la 180 de ambulanțe SMURD care au capacitatea de transmitere video”, menționează Raed Arafat.
Eforturile de a implementa SMURD la nivel național i-au arătat lui Arafat că „în România totuși se poate și există oameni cu care poți lucra și poți face” și că se poate explica și celor de peste hotare că în țara noastră sunt multe aspecte pozitive.
„Lumea, de fiecare dată când vine, rămâne șocată că România nu este o țară, cum au auzit, în care nimic nu merge. Văd că este o țară foarte frumoasă, care merită vizitată și pot să vă spun că știu foarte mulți dintre cei care au venit la noi, în relație cu activitatea noastră, și s-au întors în timpul lor liber numai ca să petreacă timp liber în țară, să viziteze mănăstiri sau să meargă la munte. Eu pot să vorbesc destul de detașat despre ce văd și cert este că părerile străinilor despre România pot fi schimbate prin mai multe modalități, inclusiv prin a colabora și a lucra serios cu ei”, crede Arafat.
De fapt, pentru medicul de cetățenie română și origine siriană, România este țara care l-a adoptat fără rezerve, țara în care simte că este acasă și pe care o iubește așa cum este, cu bune și cu rele.
„România este țara mea, unde stau, unde sunt acasă, unde mă simt foarte bine și unde fac tot posibilul, cu cât pot eu, să contribui să fie bine și pentru alții. Este țara pe care am ales-o și aici este diferența: una este țara în care te naști — pe aceea nu o alegi și trăiești în ea ca și copil și rămâne și aceasta țara ta, niciodată nu poți să negi originile și să negi de unde vii, dar în același timp mai este și țara adoptivă, pe care ai ales-o. Pentru mine, România este țara mea, pe care am ales-o și atunci am ales-o cu bune, cu rele, cu tot și am acceptat să spun că România este țara mea. Iubesc România pentru că merită!”. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)