Singura rezolvare funcţională a problemei comunităţii maghiare din Ţinutul Secuiesc o reprezintă crearea cadrului juridic pentru obţinerea autonomiei culturale şi teritoriale a comunităţii, se arată în poziţia CNMT, remisă marţi (17 august 2010) în limba română de către europarlamentarul Laszlo Tokes.
Documentul tradus şi dat publicităţii, în conferinţă de presă, reprezintă poziţia Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) prezentată public în urmă cu o săptămână, după ce la ultima şedinţă de la Geneva, în contextul Raportului de Ţară al României, Comitetul pentru Eliminarea Discriminării Rasiale al ONU s-a ocupat pe larg de „Raportul din Umbră”, înaintat de CNMT, alături de Comitetul de Iniţiativă Bolyai (CIB) şi Asociaţia Pro Regio Siculorum (PRS), cu sediul în Sf. Gheorghe.
„Poziţia noastră, transpusă şi în limba română, nu doresc să o repet, am prezentat-o în urmă cu o săptămână, dar dacă aveţi întrebări vă stau la dispoziţie”, a afirmat Tokes, în conferinţă de presă.
Având ca titlu „Dezideratele maghiarilor din Transilvania nu pot fi exclusiv o problemă internă a României”, semnatarii documentului – în numele Prezidiului CNMT, Toró T. Tibor, preşedinte executiv şi Szilágyi Zsolt, vicepreşedinte responsabil de politica externă – resping şi condamnă ferm modul în care membrii UDMR din delegaţia oficială a României – în mod special şeful delegaţiei, Asztalos Csaba, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi Markó Attila, secretar de stat pe probleme etnice – au încercat să bagatelizeze problemele ridicate de raportul din umbră.
Fapta lor este cu atât mai gravă, se arată în document, cu cât, prin poziţiile adoptate în faţa ONU au desconsiderat un punct de vedere oficial al comunităţii maghiare, în numele loialităţii pe care se simt că o datorează ca partid de guvernământ.
Participanţii Adunării Generale a Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc, respectiv toţi aleşii locali maghiari din Secuime, indiferent de culoarea politică, au adoptat un Memorandum – pe care se bazează şi raportul din umbră – în care se formulează foarte clar:
„legislaţia actuală privind apărarea şi dezvoltarea identităţii naţionale a comunităţilor minoritare, precum şi punerea în practică a acesteia generează situaţii de discriminare etnică şi confesională”.
CNMT consideră că ” singura rezolvare funcţională a acestei probleme o reprezintă crearea cadrului juridic pentru obţinerea autonomiei culturale şi teritoriale a comunităţii, respectiv pentru înfiinţarea instituţiilor corespunzătoare acestor forme de autonomie comunitară”.
De asemenea, li se reproşează membrilor UDMR participarea conjuncturală şi că s-au transformat în „sclavi ai unei politici naţionale bazate pe doctrina statului naţional, unitar şi omogen” – fapt exemplificat şi de prestaţia de la Geneva a membrilor udemerişti din delegaţia României.
CNMT reclamă afirmaţia şefului delegaţiei române potrivit căruia: „problemele referitoare la minoritatea maghiară pot fi tratate pe plan intern, nu prezintă aspecte care necesită asistenţă internaţională”, promovând „mitul fals al sistemului exemplar de apărare a drepturilor minoritare din România”.
Dacă „ONU nu doreşte să rezolve problema maghiară”, după cum a declarat secretarul de stat responsabil de problemele interetnice din Guvernul României, liderii CNMT se întreabă dacă vor să o rezolve liderii de vârf ai UDMR – care au obţinut puterea de a mandata persoane în asemenea funcţii de răspundere prin votul electoratului maghiar din Transilvania.
„Presupunerea că nu vor să rezolve problema maghiarilor este în acest moment extrem de fondată. Se pare că UDMR preferă şi acum, la fel cum a făcut în ultimii 15 ani, să subordoneze interesele şi dezideratele autonomiste ale comunităţii maghiare, politicii de stat naţional dusă de elita politică a majorităţii româneşti.
Ce fac însă liderii UDMR în mod activ este să zădărnicească munca celor care – în locul lor – încearcă să atragă atenţia şi să obţină sprijinul instituţiilor internaţionale pentru apărarea intereselor noastre şi realizarea dezideratelor la care şi UDMR subscrie, atunci când propriile interese electorale i-o dictează,” se arată în document.
Deznodământul acestei iniţiative a CNMT va determina ca subiectul să fie dezbătut în următoarea şedinţă a Forumului de Coordonare Maghiar din Transilvania, dar şi să aducă din nou în prim plan problema unui consens în politica externă dusă de comunitatea maghiară.