– Timp îndelungat între depunerea cererilor și primirea răspunsurilor. Nerespectarea termenelor pentru semnarea actelor adiționale stipulate în contract. Întârzieri semnificative în rambursarea cheltuielilor efectuate de beneficiari. Limitări severe în accesul la finanțare, reglementări absurde care pot duce la pierderea proiectului, precum și o lipsă totală de transparență și comunicare din partea instituțiilor naționale responsabile cu gestionarea fondurilor.
– Aceste aspecte reprezintă doar o mică parte din ceea ce beneficiarii denumesc „haosul accesării fondurilor nerambursabile”.
În loc să primească un sprijin real și așteptat din partea autorităților competente pentru atragerea fondurilor nerambursabile în România, cei care solicită finanțări structurale și pentru dezvoltare rurală se confruntă cu nereguli și disfuncționalități majore pe parcursul procesului de accesare și implementare a proiectelor.
Un raport intitulat „De veghe în lanul fondurilor structurale”, realizat de Coaliția ONG-urilor pentru Fonduri Structurale, centralizează primele 100 de disfuncționalități identificate. Cele „100 de sesizări” incluse sunt susținute prin exemple concrete oferite atât de beneficiari cât și de consultanți.
Rezumat al problemelor întâmpinate de beneficiari
Mai jos este prezentată o sinteză a celor mai frecvent întâlnite sau grave probleme semnalate.
• Timp îndelungat între depunerea cererilor de finanțare și primirea răspunsului. În numeroase cazuri, răspunsurile la cererile depuse au fost primite după mai mult de zece luni. Deși unele programe (precum POSDRU) au reușit să rezolve această problemă, ea persistă pentru alte inițiative: PO DCA, POS CCE.
• Timp lung între aprobarea cererii şi semnarea contractului.
Perioadele extinse dintre momentul elaborării unui proiect şi începutul implementării – uneori chiar un an – afectează profund impactul acestuia şi capacitatea beneficiarului de a realiza o planificare eficientă.
Există proiecte ale căror termene sunt influențate direct de evoluțiile din domeniile conexe; aceste situații pot suferi modificări considerabile anual.
De asemenea, anumite inițiative sunt legate ciclic cu procese educaționale desfășurate în școli sau universități, necesitând respectarea calendarului anului școlar. Este evident că astfelde proiecte pot fi derulate doar într-o fereastră temporară specificată.
În aceste condiții dificile, unii beneficiari aleg să renunțe la semnarea contractelor pentru proiectele deja aprobate.
• Întârzieri considerabile în rambursările cheltuielilor efectuate. În cazul POSDRU, termenul contractual standardizat este 45 zile; totuși acesta nu se respecta adesea in practică.
Existente cereri neonorate către AM sau OIPOSDRU rămân pendinte timp luni întregi. Aceasta situație se agravează prin lipsa prefinanțărilor acordate beneficiarilor la începuturile implementării si imposibilitatea recuperării TVA-ului datorat acestora. Neplata acestor sume duce inevitabil la imposibilitatea obţinerii prefinanţărilor necesare anul următor al proiectului.
„Rambursările întârzie până la 90 – 130 zile față de cele maxim 45 zile stipulate contractual. Din păcate nimeni nu compensează aceste întârzieri; noi suntem cei care trebuie să facem acte adiţionale ca urmare a activităților neefectuate sau întârziate din motive externe.”
„M-ar interesa motivul pentru care suntem obligaţi să trimitem documentele prevazute in contract cum ar fi: anexa 14 – grafic estimativ privind depunerile cererilor; anexa 19 – previziuni actualizate; anexa 1– lista achiziţiilor publice.”
• Dificultatea recuperării TVA-ului pe parcursul derularii programelor POSDRU. Deși există legislație ce permite recuperarea TVA (OUG 64/2009), anumite autorități manageriale (AMPOSDRU) nu dispun încăde instrucţiuni clare privind procedura necesară recuperării acesteia.
Astfel că beneficiarii acestor fonduri structurale trebuie să suporte costurile suplimentar faţăde co-finanţările necesitate si sumele ce acoperiseciclurile financiare dintre rambursări până când va deveni posibil procesul efectiv al recuperării TVA- ului.
Provocările Beneficiarilor în Accesarea Fondurilor Europene
Dificultăți Financiare și Riscuri Legale
Top 100 Cele Mai Grave Nereguli în Accesarea Fondurilor Structurale
1. Lipsa documentației complete
- Proiectele fără documentație corespunzătoare sunt adesea respinse.
- Verificarea riguroasă a dosarului poate preveni întârzieri.
2. Nerespectarea termenelor limită
- Întârzierile în depunerea cererilor pot duce la penalizări semnificative.
- Planificarea eficientă ajută la respectarea termenele de depunere.
3. Informații neactualizate
- Proiectele cu date învechite pot fi considerate neeligibile.
- Actualizarea constantă a informațiilor este esențială.
4. Costuri necorelate cu piața
- Estimările prea mari sau prea mici pot afecta credibilitatea.
- Compararea cu oferte de pe piață este recomandată.
5. Erori în completarea formularelor
- Chiar și cele mai mici greșeli pot duce la respingerea cererii.
- O verificare atentă a documentelor este crucială.
6. Nerespectarea criteriilor de eligibilitate
- Proiectele trebuie să se conformeze cerințelor specifice din ghidul solicitantului.
- Consultarea unui expert poate fi utilă.
7. Lipsa colaborării între parteneri
- Parteneriatele slabe pot duce la eșecul proiectului.
- Comunicați regulat cu toți partenerii implicați.
8. Plan de afaceri insuficient
- Un plan de afaceri detaliat este esențial pentru atragerea fondurilor.
- Includerea analizei de piață poate crește șansele de aprobat.
9. Neînțelegerea cerințelor de raportare
- Raportarea neregulată poate duce la pierderea fondurilor.
- Asigurați-vă că înțelegeți cerințele de raportare financiară.
10. Nerespectarea reglementărilor locale
- Proiectele care nu respectă legislația locală pot fi suspendate.
- Este important să fiți la curent cu reglementările locale.
Tabel cu cele mai frecvente nereguli
Nr. Crt. | Neregulă | Impact | Prevenire |
---|---|---|---|
1 | Lipsa documentației complete | Respinge cererea | Verificarea înainte de predare |
2 | Nerespectarea termenelor limită | Penalizări | Planificare riguroasă |
3 | Informații neactualizate | Neeligibilitate | Întreținerea documentației |
4 | Costuri necorelate | Credibilitate afectată | Analiză comparativă |
5 | Erori în formulare | Respinge cererea | Verificare detaliată |
Beneficii și sfaturi practice pentru accesarea fondurilor structurale
Accesarea fondurilor structurale poate deschide uși pentru dezvoltarea proiectelor întreprinderilor mici și mijlocii. Iată câteva beneficii:
- Finanțare nerambursabilă: Fondurile structurale nu necesită returnarea, ceea ce reprezintă un avantaj major.
- Sprijin pentru inovare: Proiectele inovatoare pot beneficia de o atenție sporită și granturi suplimentare.
- Dezvoltare regională: Fondurile ajută la reducerea disparităților economice între regiuni.
Pe lângă aceste beneficii, este esențial să respectați toate cerințele și reglementările, să colaborați eficient cu partenerii și să înțelegeți pe deplin procesele de aplicare.
Studii de caz: Exemple de nereguli întâlnite în proiecte
Studiu de caz 1: Proiectul A
În cadrul unui proiect menit să dezvolte infrastructura locală, s-a constatat că…
Studiu de caz 2: Proiectul B
Un alt exemplu este proiectul care a suferit o penalizare din cauza…
Experiența personală în accesarea fondurilor structurale
Accesarea fondurilor structurale poate fi uneori o provocare, chiar și pentru cele mai bine pregătite organizații. Personal, am întâmpinat dificultăți în…
Beneficiarii fondurilor europene se confruntă cu dificultăți semnificative în gestionarea plăților către furnizori, angajați și obligațiile fiscale. Această situație îi expune riscului de a fi acționați în judecată sau de a suporta penalități pentru întârzierile financiare.
Întârzieri Mari și Constrângeri Financiare
Întârzierile considerabile în rambursarea cheltuielilor, împreună cu dificultățile practice de recuperare a TVA-ului, creează un mediu financiar extrem de provocator pentru organizațiile nonprofit. Prefinanțările acordate sunt adesea insuficiente pentru a asigura un flux financiar stabil, mai ales când autoritatea de management nu respectă termenele stabilite.
Problema Cofinanțării în cadrul POSDRU
Beneficiarii subliniază că contribuția proprie impusă prin programul POSDRU este problematică. Deși contractul stipulează o cofinanțare minimă de 2%, nu există claritate asupra momentului sau liniilor bugetare specifice unde aceasta trebuie aplicată. În practică, beneficiarii sunt constrânși să contribuie proporțional la fiecare rambursare efectuată.
Inechități Contractuale
Un alt aspect criticat este lipsa unor clauze echitabile în contractele semnate cu AMPOSDRU. Aceste documente nu prevăd responsabilități clare din partea autorității de management pentru întârzieri sau neîndeplinirea obligațiilor contractuale. În plus, AMPOSDRU își rezervă dreptul de a reduce finanțarea fără o justificare adecvată, lăsând beneficiarii într-o situație vulnerabilă chiar dacă aceștia respectau toate condițiile convenite.
Birocrația Excesivă și Proceduri Complicate
Beneficiarii se plâng că birocrația excesivă afectează procesul atât al solicitării fondurilor cât și al derulării proiectelor. Deși este necesară o anumită reglementare pentru utilizarea corectă a resurselor publice, multe dintre cerințe par inutile: notificările obligatorii privind modificările minore ale activităților sau deschiderea conturilor multiple la trezorerie complicând inutil procedurile administrative.
Proceduri Ambigue și Lipsa Clarificării
Existentele neclarități legate de procedurile interne – cum ar fi cele referitoare la raportările financiare între parteneri – generează confuzie printre beneficiari. Manualul beneficiarului rămâne incomplet și nesigur ca sursǎ oficialǎ pe care aceștia sǎ se bazeze.
Deficiențe în Raportarea Financiarǎ
Multe organizații au semnalat probleme cu aplicația Action Web destinată raportării financiare; aceasta nu oferind funcționalitatea necesară precum verificări automate sau subtotaluri clare. Beneficiarii au menționat că lipsa unei notificări oficiale privind cheltuielile acceptate după evaluarea rapoartelor le limitează capacitatea de contestare atunci când considerǎ cǎ au fost nedreptățiti.
„Fără o notificare formalizată despre cheltuielile aprobate după evaluări, suntem privaţi de posibilitatea contestării deciziilor.”
Comunicare Ineficientã între Autoritãţi şi Beneficiari
Un alt punct criticat este comunicarea deficitarã dintre autoritãţile competente şi solicitanţii fondurilor europene. Existenta unor monitori tehnici care să răspundã prompt întrebãrilor beneficiarilor ar putea îmbunătăţi considerabil această situaţie; totodatӑ sesiunile informative organizate sunt adesea percepute ca având calitate scazutӑ şi lipsind claritate pe subiectele discutate.
În concluzie, aceste provocări evidențiază necesitatea unei reforme profunde în gestionarea fondurilor europene destinate organizațiilor nonprofit pentru a asigura transparență și eficiență maximӑ in utilizarea acestora.