Austriecii și cehii ar putea bloca o declarație a UE prin care se solicită o încetare a focului din partea Israelului, a avertizat Irlanda, în timp ce liderii s-au întâlnit la Bruxelles pe fondul foametei din Gaza.
„Austria și Republica Cehă sunt în prezent reținute. Cred că se încălzesc, dar va trebui să îi convingem”, a declarat taoiseachul irlandez Leo Varadkar, la sosirea la summitul UE de joi (21 martie).
Proiectul de comunicat al summitului ar urma să ceară o pauză umanitară a luptelor, care să ducă la o încetare durabilă a focului, și o soluție cu două state, a precizat Varadkar.
Astfel, Irlanda și Spania au fost cei mai vocali critici ai UE față de modul în care Israelul a condus războiul din Gaza în ultimele cinci luni, în timp ce Austria, Republica Cehă și Ungaria au apărat acțiunile Israelului.
Din cauza disputelor interne, liderii UE nu au făcut nicio declarație oficială cu privire la război în ultimele două reuniuni, în februarie și în decembrie.
În afirmaţiile sale, „Aceasta nu a fost [Europe’s] cel mai bun moment”, a continuat Varadkar. „Și cred că subminează efortul nostru de a apăra Ucraina, deoarece țările din Sudul Global… interpretează acțiunile Europei în ceea ce privește Ucraina față de Palestina ca fiind standarde duble, și cred că au dreptate”, a spus el.
În acest sens, reprezentantul special al UE pentru drepturile omului, Olof Skoog, analizează în prezent dacă Israelul a încălcat obligațiile privind drepturile omului dintr-un acord de asociere, care guvernează relațiile bilaterale.
Dar pentru Varadkar, bombardamentul aerian și blocada alimentară a Israelului asupra Gaza, care a ucis aproximativ 32 000 de persoane, au vorbit de la sine.
În precizările sale, „Pentru mine, este [Israel] este o încălcare flagrantă a clauzei privind drepturile omului. Nu văd cum ar putea cineva să gândească altfel”, a declarat el joi.
Asaltul israelian din Gaza a avut loc după ce gruparea palestiniană Hamas a ucis aproximativ 1.200 de israelieni și a luat aproximativ 250 de prizonieri pe 7 octombrie, atrăgând condamnări la nivel mondial.
Dar modul în care Israelul a condus războiul a însemnat că „a irosit sprijinul pe care îl avea”, a declarat Varadkar. Miercuri, Varadkar a anunțat în mod neașteptat la Dublin că demisionează din funcția de taoiseach, sau prim-ministru al Irlandei.
La rândul său, Pedro Sánchez, premierul spaniol, a declarat, de asemenea, că UE trebuie să apere rolul agenției de ajutorare a ONU, UNRWA, în Gaza, pe care Israelul dorește să o închidă în baza unor acuzații încă nedovedite că ar adăposti teroriști.
Astfel, Este esențial „să recunoaștem contribuția, nu numai la dezvoltare, ci și la stabilitatea regiunii” a unei agenții importante din sistemul ONU, cum este UNRWA, a declarat el.
Ajutoarele alimentare se scurgeau în Gaza prin intermediul bărcilor și al parașutărilor aeriene.
Iar, președintele cipriot Nikos Christodoulides a declarat că o a doua navă cu ajutoare pentru Gaza va pleca din Cipru la sfârșitul acestei săptămâni.
Însă, refuzul Israelului de a deschide complet drumurile, portul și aeroportul din fâșie a însemnat că foametea s-a instalat deja, a declarat, de asemenea, Josep Borrell, cel mai înalt diplomat al UE.
Atât de înfometați încât mâncarea i-ar ucide
În afirmaţiile sale, „Chiar dacă am reuși să trimitem mâncare acum, oamenii sunt atât de înfometați, mai ales copiii sunt atât de bolnavi pentru că nu mănâncă, încât dacă ar mânca, ar fi uciși de mâncarea însăși. Au nevoie mai întâi de medicamente doar pentru a putea mânca”, a declarat el joi presei la Bruxelles.
Astfel, la reuniunea de joi a participat și secretarul general al ONU, António Guterres, pentru a discuta despre situația umanitară din Gaza.
În opinia sa, „Suntem martorii unui număr de victime civile… [in Gaza] care nu are precedent în perioada în care am fost secretar general al ONU”, a declarat el.
În plus, „Trebuie să rămânem la principiile noastre în Ucraina ca și în Gaza, fără standarde duble”, a adăugat el, făcându-i ecoul irlandezului Varadkar.
Dar, la rândul său, cancelarul austriac Karl Nehammer și-a concentrat comentariile de dinaintea summitului pe condamnarea Hamas, vorbind despre agresiunile sexuale ale acestuia asupra victimelor, dar fără a critica acțiunile Israelului.
Și cancelarul german Olaf Scholz a avut o notă similară.
Astfel, „Este clar pentru noi că Israelul are dreptul să se apere împotriva teribilului atac al Hamas. Cu toții ne amintim încă imaginile asociate cu 7 octombrie și dezumanizarea oamenilor, pe care nu trebuie să le acceptăm și să le tolerăm niciodată”, a declarat Scholz.
De aceea, „Avem nevoie de o încetare a focului de mai lungă durată”, a adăugat el, totuși.
La rândul său, premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis, de asemenea, să invadeze Rafah, în sudul Israelului, unde s-au refugiat 1,5 milioane de refugiați palestinieni.
Iar, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că „trebuie să ajungem la [summit] concluzii care să descurajeze Israelul să atace Rafah”.
„Israelul ne urmărește”, a adăugat premierul olandez Mark Rutte.
Dar el a precizat: „Nu există indicii privind o ofensivă terestră în Rafah. Problema mai urgentă este accesul masiv la alimente pentru a hrăni cele peste 2 milioane de persoane [in Gaza]”.
Ironic, liderii UE au vorbit despre foametea din Gaza cu Guterres de la ONU la prânz și urmau să discute din nou despre Gaza la cină, ceea ce a provocat comentarii sarcastice pe rețelele de socializare.
Dar, întrebat de EUobserver dacă aranjamentele pentru summit riscau să dea o imagine proastă, un diplomat belgian a spus „Ce – vreți să sărim peste mâncare acum?”.
„Noi [Belgium] tocmai am finalizat 180 de tone de parașutări de alimente, așa că ne facem partea noastră”, a declarat diplomatul.
Sursa: euobserver.com