În UE, produsele provenite din teritoriul disputat al Saharei Occidentale trebuie să fie etichetate ca țară de origine, și nu din Maroc, a anunțat joi, 21 martie, instanța supremă a UE.
Iar opinia avocatului general al Curții Europene de Justiție, Tamara Ćapeta, este cea mai recentă întorsătură într-un proces de lungă durată la instanța supremă a UE care opune Comisia Europeană și Marocul mișcării de independență sahrawi.
Practic, acest caz a fost intentat de Confédération paysanne, un sindicat agricol francez, care a cerut inițial guvernului francez să interzică importul de pepeni și roșii din Sahara Occidentală, susținând că acestea au fost etichetate în mod fals ca fiind originare din Maroc. Guvernul francez, care este unul dintre principalii aliați ai Marocului în UE, a refuzat.
În avizul său, Ćapeta a declarat că legislația UE privind etichetarea alimentelor impune ca Sahara Occidentală să fie indicată ca țară de origine. În caz contrar, „riscă să inducă în eroare consumatorii din UE în deciziile lor de cumpărare”.
În prezent, Marocul își afirmă suveranitatea asupra Saharei Occidentale, a apărut ca un aliat cheie al Uniunii Europene în ceea ce privește migrația și securitatea regională. În schimb, Comisia Europeană dorește să ofere în schimb oportunități comerciale și de investiții îmbunătățite și relații politice.
În cazurile anterioare în care s-a contestat cu succes legalitatea acordurilor comerciale dintre UE și Maroc, care cuprind și Sahara Occidentală, au fost intentate în numele Frontului Polisario, mișcarea de independență sahrawi.
Cu toate acestea, aceste eforturi au fost complicate de statutul Saharei Occidentale, o fostă colonie spaniolă pe care Organizația Națiunilor Unite nu o recunoaște ca făcând parte din Maroc.
Avizul emis joi de către Ćapeta a fost unul dintre cele trei referitoare la acordurile comerciale ale UE cu Marocul.
În celelalte, Ćapeta a declarat că acordul UE cu Marocul care oferă acces liber la piața sa fără taxe și contingente, cunoscut sub numele de acord tarifar preferențial, este legal deoarece „tratează teritoriul Saharei Occidentale ca fiind separat și distinct de Regatul Maroc”, dar a anulat pactul de pescuit al UE cu Marocul.
În opinia sa, „Faptul de a nu trata cele două teritorii separat poate avea, de asemenea, repercusiuni asupra dreptului poporului din Sahara Occidentală de a se bucura și de a beneficia de resursele lor naturale, inclusiv de resursele de pescuit din apele adiacente acestui teritoriu”, a declarat Ćapeta.
Iar, hotărârile anterioare ale CEJ au declarat că acordurile comerciale dintre UE și Maroc nu se pot aplica Saharei Occidentale fără consimțământul lor și că acestea ar trebui să beneficieze direct și de acestea.
În încercarea de a eluda hotărârile anterioare ale CEJ, Comisia UE, cu îndrumarea Marocului, a instituit un proces de „consultare” cu grupuri de afaceri și grupuri ale societății civile, dintre care niciunul nu a susținut independența sahrawi.
Concret, „Poporul din Sahara Occidentală nu are un reprezentant oficial sau recunoscut care să introducă o acțiune în numele său. Cu toate acestea, Frontul Polisario luptă pentru unul dintre cele trei rezultate posibile ale dreptului la autodeterminare al poporului din Sahara Occidentală: crearea unui stat independent”, a declarat Ćapeta.
„În consecință, Frontul Polisario ar trebui privit ca reflectând interesele și dorințele (cel puțin) unei părți a poporului din Sahara Occidentală”, a adăugat ea.
Opiniile avocatului general nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru instanța supremă a UE, dar sunt de obicei urmate în hotărârile CEJ.
La rândul său, Marocul a susținut o operațiune majoră de lobby la Bruxelles timp de mai mulți ani, cu scopul de a-și consolida influența politică și legăturile cu blocul comunitar.
Cu toate acestea, relațiile dintre UE și Maroc au fost, de asemenea, înțepenite în controverse.
În urma unei investigații a EUobserver privind lobby-ul Marocului și a lansării ulterioare a unei anchete interne a parlamentului privind posibile conflicte de interese în care au fost implicați mai mulți alți eurodeputați, în anul 2018, liberala franceză Patricia Lalonde a demisionat din funcția de raportor pentru pactul comercial UE-Maroc.
Rabatul a fost apoi acuzat că s-ar fi aflat în centrul scandalului Qatargate, care a implicat mai mulți eurodeputați și funcționari parlamentari în primirea de bani din Maroc, Qatar și Mauritania în schimbul influenței politice.
Sursa: euobserver.com
