De la euro la lira sterlină: Provocările financiare ale Marii Britanii
Marea Britanie se confruntă cu o situație economică similară cu cea a Greciei, dar fără sprijinul partenerilor din zona euro, conform analizei realizate de Der Spiegel. În ultimele luni, britanicii au privit cu un sentiment de superioritate problemele financiare ale țărilor PIGS (Portugalia, Italia, Grecia și Spania), considerând că evitarea aderării la euro a fost o alegere înțeleaptă. Acum însă, realitatea le arată că propria monedă națională este vulnerabilă.
Recent, lira sterlină a atins cel mai scăzut nivel din ultimele zece luni, fiind cotată la 1.4781 dolari. Deși moneda s-a recuperat ușor și a depășit pragul de 1.50 dolari miercuri, presiunea pe piețe rămâne constant ridicată.
Declinul lirei este alimentat de sondajele politice recente care sugerează incertitudini în legătura cu viitoarele alegeri pentru Camera Comunelor programate pentru 6 mai. Piețele sunt îngrijorate că un rezultat electoral neclar ar putea duce la lipsa voinței politice necesare pentru implementarea unor măsuri stricte de austeritate.
Cu toate acestea, nesiguranța politică poate fi temporară; conservatorii continuând să fie favorizați datorită particularităților sistemului electoral majoritar care facilitează identificarea unui câștigător clar. Totuși, temerile fundamentale persistente privind economia britanică rămân relevante indiferent de rezultatul alegerilor.
Un aspect esențial al acestei crize economice este dimensiunea deficitului bugetar al Marii Britanii – estimat să atingă aproximativ 13% din PIB anul acesta – comparabil cu cel al Greciei. Deși economia britanică beneficiază de o competitivitate superioară și există speranțe că va reuși să-și acopere deficitul autonom, investitorii internaționali devin tot mai sceptici.
În plus față de provocările interne legate de datoriile publice care devin scadente într-un termen mediu favorabil (aproximativ 14 ani), numărul investitorilor strănge în obligațiuni guvernamentale britanice a scazut semnificativ recent – ajungând doar la 29%. Randamentele obligațiunilor pe zece ani au depasit pragul psihologic de 4%, iar speculațiile pe piața futures din Chicago indicau o creștere alarmantă a tranzacțiilor short pe lira sterlină.
Pe fondul acestor provocări economice și financiare severe, Marea Britanie se mândrea anterior cu avantajele unei monede proprii în timpul crizei globale; deprecierea lirei făcuse exporturile mai competitive și atrase investiții externe. Această tendință părea promițătoare până când Banca Angliei intervenea prin menținerea dobânzilor reduse pentru stimularea creditării ieftine atât pentru guvern cât și pentru consumatori.
Cu toate acestea, această strategie monetară maschează gravitatea realității economice: datoria consumatorilor britanici depaseste acum venitul anual mediu cu aproximativ 170%. Menținerea dobânzilor joase nu face decât să amplifice această bulă financiar-economicã; astfel încât o eventuale creștere inevitabilã a ratelor dobânzi va amenința stabilitatea cererii interne.
Dacă Marea Britanie ar fi aderat deja la zona euro atunci unele dintre excesele actuale ar fi putut fi evitate; media deficitului statelor membre fiind semnificativ inferioară (aproximativ șase procente). Ca urmare a statutului său independent monetar însă Marea Britanie se aflã într-o poziție vulnerabilã faţă de fluctuațiile pieței internaţionale.
În ciuda acestor dificultățile evidente însă majoritatea cetățenilor continuǎ sǎ creadǎ cǎ situația lor economicã e superioarǎ altora iar optimismul este susţinut şi prin indicatorii pozitivi recent publicaţi precum indicele Markit-Service ce reflecta starea sectorului serviciilor din Regatul Unit ajuns acum la cele mai ridicate valori din ultimii doi ani.
Totuşi perspectiva retrogradării rating-ului suveran al Marii Britanii nu poate fi exclusa complet; pierderea rating-ului AAA ar avea efecte devastatoare asupra lire sterline şi nu ar face decât sa deschidã calea speculaţiior fără restricţii asupra monede naţionale.