În viziunea sa, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie a afirmat că, „Inerția este o forță puternică în sistemele energetice și o provocare cheie pentru eforturile de tranziție a economiilor către energie curată și de combatere a schimbărilor climatice. De ce să instalați o pompă de căldură atunci când boilerul pe gaz funcționează bine sau să cumpărați o mașină electrică atunci când cea pe benzină este suficientă? De ce să construim noi linii electrice pentru a conecta centralele solare la rețea când centralele pe bază de combustibili fosili sunt deja conectate și funcționează?”
Dar criza actuală a securității energetice a demonstrat cum șocurile pot scutura sistemele din inerție. Eforturile Rusiei de a obține un avantaj politic și economic prin creșterea prețurilor la energie au stimulat un răspuns major din partea guvernelor – nu doar în UE, ci în multe țări din întreaga lume – pentru a accelera implementarea unor alternative mai puțin poluante și mai sigure.
Efectele tuturor acestor măsuri devin din ce în ce mai clare pe zi ce trece. În urmă cu șase luni, Agenția Internațională a Energiei a arătat că repercusiunile războiului din Ucraina remodelează viitorul energiei globale, cu un vârf al cererii de combustibili fosili vizibil pentru prima dată în mod clar și care va avea loc înainte de sfârșitul anilor 2020.
Aceasta va fi o schimbare istorică: combustibilii fosili și-au menținut constant cota de aprovizionare cu energie la nivel mondial la aproximativ 80 % timp de decenii. Dar lumea energiei se schimbă rapid – iar tehnologiile curate iau avânt. Cele mai recente date ale AIE indică faptul că vârful cererii de combustibili fosili se apropie și mai mult.
Pentru acest lucru, putem mulțumi unei serii de dezvoltări în domeniul energiei curate, cum ar fi panourile solare, turbinele eoliene, vehiculele electrice și pompele de căldură, precum și politicilor și investițiilor care stimulează creșterea acestora. Este bine cunoscut în cercurile energetice și climatice faptul că aceste tehnologii se extind rapid, dar cred că mulți oameni încă nu realizează cât de rapid. Implicațiile trebuie să fie luate mai mult în considerare, mai ales într-un moment în care criza energetică a determinat unele țări și companii să facă presiuni pentru noi investiții în proiecte pe scară largă în domeniul combustibililor fosili, care s-ar putea să nu înceapă să funcționeze înainte de sfârșitul acestui deceniu.
Să luăm cazul panourilor solare. În ultimii doi ani, desfășurarea lor la nivel mondial a fost suficient de rapidă pentru a se alinia pe deplin cu rata prevăzută în calea ambițioasă a AIE către emisii nete zero până în 2050. De asemenea, energia electrică cu emisii reduse de dioxid de carbon primește un impuls datorită revenirii energiei nucleare în multe părți ale lumii.
Vânzările de pompe de căldură, vitale pentru încălzirea durabilă și sigură a clădirilor, au crescut rapid în ultimii doi ani, în Europa și în alte părți. O creștere continuă în acest ritm ar însemna aproape dublarea ponderii lor în încălzirea clădirilor la nivel mondial până în 2030. Acestea depășesc deja vânzările cuptoarelor și cazanelor pe gaz în SUA și într-un număr tot mai mare de țări europene – iar cererea rămâne robustă în China, cea mai mare piață mondială a pompelor de căldură.
Vânzările de mașini electrice sunt în plină ascensiune, reprezentând aproape 15 % din piața auto mondială în 2022, față de mai puțin de 5 % cu doar doi ani înainte. Subvențiile guvernamentale au fost vitale pentru a reduce costul inițial al achiziționării unui VE, în timp ce costurile de funcționare zilnică sunt, în general, mult mai ieftine decât cele ale mașinilor convenționale. În plus, recenta decizie a țărilor Opec+ de a reduce semnificativ producția de petrol riscă să ducă din nou prețul petrolului la niveluri dureroase din punct de vedere economic, ceea ce face ca argumentele pentru achiziționarea unei mașini electrice să fie mai convingătoare ca niciodată.
O nouă analiză a AIE în Perspectivele globale ale vehiculelor electrice 2023, care va fi publicată în această lună, arată că tendințele actuale ale flotei globale de mașini electrice, care crește rapid, vor evita nevoia de echivalentul a 5 milioane de barili de petrol pe zi până în 2030. Politicile guvernamentale puternice care încurajează un număr mai mare de persoane să achiziționeze vehicule electrice pot crește și mai mult această cifră.
AIE a subliniat în 2021 că cererea globală de benzină a atins deja un nivel maxim, datorită creșterii numărului de vehicule electrice și îmbunătățirii economiei de combustibil. Astăzi, cea mai recentă analiză a noastră arată că cererea globală pentru toți combustibilii pentru transportul rutier – benzină, motorină și altele combinate – va atinge un vârf până în 2025, ca urmare a acestor tendințe continue.
Tranziția către energia curată se accelerează și în alte sectoare, inclusiv în cele în care reducerea emisiilor este cea mai dificilă, cum ar fi oțelul. Proiectele pentru producerea oțelului cu hidrogen în loc de cărbune se extind rapid. Dacă proiectele anunțate în prezent se vor concretiza, am putea avea deja mai mult de jumătate din ceea ce avem nevoie în 2030 pentru calea net zero a AIE.
Aceste evoluții transformatoare accelerează apariția unei noi economii energetice curate. Ținând cont de acest lucru, impulsul dat de unele companii și guverne de a construi noi proiecte de combustibili fosili la scară largă nu este doar un pariu împotriva atingerii obiectivelor climatice ale lumii – este, de asemenea, o propunere riscantă pentru investitorii care doresc randamente rezonabile ale capitalului lor.
Sursa – www.ft.com