Două femei trecute de 70 de ani, între care o nevăzătoare din Bârlad venită cu un grup, au fost duse la spital cu o ambulanţă SMURD, după ce li s-a făcut rău, în timp ce aşteptau să le vină rândul pentru a lua acasă agheasma vindecătoare.
O altă femeie s-a împiedicat de unul din gardurile de protecţie şi s-a lovit la cap, dar nu a acceptat să meargă la spital, fiind pansată pe loc, pentru a nu-şi pierde rândul la coada unde stătuse ore întregi.
‘Dau cu apă sfinţită şi se vindecă. Dumnezeu mă pune la încercare, dar credinţa mea este mare. Am acasă bărbatul bolnav şi trebuie să îi duc agheasmă să se facă bine. Am avut un băiat cu hepatită, care s-a făcut bine, după ce a băut în fiecare dimineaţă din agheasma luată de aici’, a spus femeia ţinându-se cu mâna de cap, semn că lovitura a fost destul de puternică.
Au fost şi enoriaşi care au testat milostenia celor care au îndurat ploaia şi orele de stat în picioare la rând şi i-au aşteptat în poarta bisericii cu pahare în mâini pe credincioşii care au luat agheasmă, să le dea şi lor ‘măcar o picătură’.
Unii mai darnici se opreau şi turnau apă sfinţită în paharele întinse de jur împrejurul lor, iar alţii mai iuţi de picior preferau să se strecoare prin mulţime şi să audă în urma lor cuvinte de genul ‘sărăcie’, ‘calic’, ‘nu vă mai ajunge’.
De pe trotuarele din apropierea bisericii nu au lipsit vânzătorii de obiecte religioase, mesele fiind pline cu icoane, mătănii, mir, lumânări, brăţări, cruciuliţe, sfeşnice, cărţi bisericeşti, acatiste, candele şi multe alte odoare bisericeşti, preţurile variind între 1 şi 15 lei.
Biserica ‘Buna Vestire’, ridicată pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, este vestită în întreaga lume pentru apa sfinţită din izvorul tămăduitor, situat la 12 metri adâncime, sub Sfântul Altar, motiv pentru care, în fiecare an, de Izvorul Tămăduirii, Brăila devine centrul creştinismului răsăritean.
Autorităţile locale sunt îngrijorate că, până la terminarea procesului privind proprietatea asupra clădirii, biserica s-ar putea dărâma, de aceea le-au cerut celor două părţi în proces, Comunitatea Elenă şi Arhiepiscopia ‘Dunării de Jos’, să le cedeze în administrare imobilul, pe perioadă determinată, în vederea consolidării şi refacerii acestuia.
Biserica este unică în toată creştinătatea pentru faptul că are trei altare şi trei hramuri: Buna Vestire, Sfântul Gherasim şi Sfântul Ierarh Nicolae, izvorul despre care se crede că are proprietăţi miraculoase ieşind la iveală în timpul săpăturilor efectuate pentru fundaţia sfântului lăcaş.
Piatra de temelie a bisericii a fost pusă pe 8 septembrie 1863, după ce Alexandru Ioan Cuza a aprobat construirea sfântului lăcaş pentru coloniştii greci şi pentru marinarii celor 800 de corăbii greceşti care soseau anual în Portul Brăila.
Edificiul, realizat în stil bizantin, cu puternice influenţe antice greceşti, gotice şi renascentiste, are aproximativ 44 de metri lungime şi 22 metri lăţime, lucrările de construcţie durând nouă ani. Catapeteasma sfântului lăcaş este realizată în foiţă de aur, candelabrele din cristal de Boemia, temelia din piatră, iar pereţii din cărămidă şi marmură. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)