Pensiile din România: Contraste și discrepanțe semnificative
Cele mai mari și cele mai mici pensii în Europa
România continuă să fie un exemplu de contrast în ceea ce privește sistemul de pensii, având atât pensii extrem de mari, cât și unele dintre cele mai mici din Uniunea Europeană. Deși imaginea generală sugerează că pensionarii români se confruntă cu dificultăți financiare, cu o pensie minimă situată sub 100 de euro, țara plătește totodată o pensie record care depășește 8.600 de euro.
Pensia record a unui judecător
Conform declarațiilor premierului Emil Boc, cea mai mare pensie din România este acordată unui judecător care primește lunar peste 37.000 de lei (aproximativ 8.600 de euro). Această situație a generat discuții intense despre necesitatea reformării sistemului de pensii speciale.
Recalcularea pensiilor speciale
Începând cu luna curentă, toate pensiile speciale vor fi recalculate, cu excepția celor ale magistraților. Se estimează că în unele cazuri reducerile ar putea ajunge până la 80%, ceea ce va schimba semnificativ peisajul pensionarilor specializați.
Compararea cu alte țări europene
Pe plan regional, România nu se abate prea mult față de tendințele generale. De exemplu, Bulgaria are cea mai mică pensie minimă din Uniune – doar 70 de euro pe lună – iar alte state precum Cehia (84 euro), Ungaria (105 euro) sau Estonia (128 euro) au valori similare pentru pensionari.
Pensiile minime în state dezvoltate
În contrast cu aceste sume modeste, Luxemburg oferă cea mai mare pensie minimă din Europa – peste 1.500 de euro lunar. Austria urmează îndeaproape acest model atractiv; aici pensionarii primesc între 772 și 1.125 de euro pe lună plus un supliment pentru copii care poate ajunge la 80 de euro până când aceștia împlinesc vârsta majoratului sau terminarea studiilor superioare.
Alte țări dezvoltate cum ar fi Irlanda (460 euro), Grecia (500 euro), Franța (677 euro) și Spania (până la 700 euros) oferind astfel sume considerabile comparativ cu standardele românești.
Această diversitate a sistemelor pensionare subliniază disparitățile economice existente între diferitele națiuni europene și ridică întrebări importante despre sustenabilitatea acestor sisteme pe termen lung.