Criza care ar putea reaprinde lupta pentru dolar. Se rupe plasă de siguranță a sistemului financiar global?

Criza care ar putea reaprinde lupta pentru dolar. În 1857, Banca Austriei a expediat, pe calea ferată, 10 milioane de uncii de argint către Hamburg, pentru a salva băncile locale aflate în colaps. Trei decenii mai târziu, în timpul crizei Barings din Marea Britanie, Banca Centrală a Franței a trimis aur cu barca, pentru a preveni prăbușirea financiară. Azi, bancherii centrali se întreabă dacă, în era digitală, salvarea ar putea veni sub forma… dolarului american.

Discuțiile despre liniile de swap în dolari dintre băncile centrale europene și asiatice, odinioară marginale, au revenit în centrul atenției. Iar investitorii ar face bine să nu le ignore.

Criza care ar putea reaprinde lupta pentru dolar. Se rupe plasă de siguranță a sistemului financiar global?

Liniile de swap reprezintă mecanisme esențiale care au susținut sistemul financiar global în crizele recente. Ele permit băncilor centrale din afara SUA să acceseze dolari prin acorduri cu Rezerva Federală, într-un moment în care piețele sunt în criză de lichiditate. Și cum dolarul este moneda de rezervă a lumii, cererea explodează în perioadele de stres.

Țările non-SUA nu pot tipări dolari, ceea ce le face vulnerabile în fața unei crize de lichiditate. În 2008, Fed a oferit linii de swap în valoare totală de 583 miliarde de dolari pentru a asigura accesul băncilor comerciale la dolari. Acest model a fost repetat în criza zonei euro și în pandemie, fiind considerat un pilon în prevenirea unei prăbușiri în lanț.

Semnale de neliniște: Vor mai exista aceste linii în viitor?

În prezent, apar tot mai multe îndoieli privind menținerea acestor acorduri. Politica externă americană se îndreaptă tot mai mult spre izolaționism, iar unele voci din administrația fostului președinte Donald Trump au transmis clar că Europa nu mai este o prioritate. JD Vance, actual vicepreședinte, a afirmat deschis că „urăște ideea de a salva Europa”.

Acest context tensionat este ilustrat și de revizuirea de către Pentagon a pactului AUKUS privind submarinele — un gest care transmite că vechile alianțe nu mai sunt bătute în cuie.

Fed neagă orice schimbare. Dar ce se întâmplă după Powell?

Rezerva Federală, prin vocea președintelui Jay Powell, a reafirmat importanța acestor linii într-un discurs susținut la Chicago în aprilie. Totuși, îngrijorările persistă: ce se va întâmpla după expirarea mandatului său, în 2026?

În prezent, doar cinci bănci centrale (zona euro, Elveția, Japonia, Marea Britanie și Canada) beneficiază de facilități permanente. Alte nouă (precum Australia, Brazilia sau Danemarca) au avut acces temporar, dar liniile respective au expirat. Nimeni nu poate spune dacă ele vor fi reactivate în caz de urgență. Și dacă da, în ce condiții?

S-ar putea ca Fed să ceară concesii politice? Un exemplu ipotetic: în schimbul swapurilor, să pretindă concesii legate de Groenlanda în relația cu Danemarca? Deja se conturează ideea că Washingtonul ar putea lega accesul la dolari de obiective geopolitice.

Interdependența între finanțe, apărare și tehnologie

Scott Bessent, actualul secretar al Trezoreriei, a declarat că nu mai putem separa crizele financiare de cele militare sau tehnologice. Această interdependență riscă să transforme liniile de swap dintr-un instrument tehnic într-unul politic.

Congresul american, care are autoritate asupra Fed, a criticat în trecut mecanismele de swap. După 2008, oficialii Fed au reușit să calmeze temerile, susținând că salvarea sistemului financiar global era în interesul SUA. Dar o revenire a naționalismului economic ar putea reaprinde această dezbatere.

Europa își face planuri de rezervă

BCE încearcă să își păstreze calmul. Vicepreședintele Luis de Guindos a declarat luna trecută că este convins că Fed va continua colaborarea. Totuși, Banca Centrală Europeană a cerut recent instituțiilor financiare din zona euro să evalueze riscurile asociate expunerii în dolari.

Think tank-ul CEPR a venit cu o propunere radicală: un pact de cooperare între 14 bănci centrale non-SUA, care ar folosi din cele 1,9 trilioane de dolari din rezervele proprii pentru a-și oferi lichiditate reciproc. Un soi de „Fed de rezervă”, coordonat prin Banca pentru Reglementări Internaționale.

Deși niciun oficial nu a susținut public această idee, în culise se discută deja planuri alternative. Țările mai mici iau măsuri preventive, cum ar fi semnarea de acorduri directe cu China sau acumularea accelerată de aur.

Riscăm un nou moment Kindleberger?

Un bancher central a menționat în treacăt „capcana lui Kindleberger”: teoria conform căreia tulburările financiare apar atunci când o putere dominantă nu mai poate sau nu mai vrea să susțină moneda globală, iar rivalul său nu este pregătit să preia această sarcină. Așa s-a întâmplat când lira sterlină a fost detronată de dolar între cele două războaie mondiale.

Astăzi, nu suntem (încă) în acel punct. Dar lipsa unui mesaj clar din partea Casei Albe privind susținerea rețelei de swapuri în dolari alimentează neliniștea. Dacă Powell pleacă și înlocuitorul său nu are aceeași viziune, consecințele ar putea fi grave.

Unii se tem deja că prețul aurului va continua să urce, pe măsură ce încrederea în dolar scade. În acest joc al geopoliticii și finanțelor, un singur lucru este cert: nimic nu mai este garantat.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyA fost lansată licitația pentru 72 de mașini hibride break/SUV cu tracțiune 4×4BravonetHoroscop 19 septembrie 2026. Rac și Leu prind azi ritmul bun la planuri și baniLylaEvaluarea educațională te poate ajuta și ca adult. Nu este doar pentru copiiRevista IoanaUn antibiotic folosit în spitale a fost asociat cu mai multe decese în 110 studii. Ce arată și ce nu arată analizaNews24Universitatea Craiova a învins FCSB cu 5-0. Al Hamlawi și Elisor au marcat câte două goluriDolce SportUniversitatea Craiova a învins FCSB cu 5-0. Al Hamlawi și Elisor au reușit câte o dublă