Drona românească prinde contur. România face pași importanți spre dezvoltarea tehnologică în domeniul aerospațial printr-o colaborare istorică între Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Marți, miniștrii Ștefan-Radu Oprea și Bogdan-Gruia Ivan au semnat un protocol de colaborare pentru primul program integrat ce va pune bazele construirii unei drone românești, menită să sprijine industria de apărare, dar și alte sectoare, precum agricultura.
Drona românească prinde contur. A fost semnat protocolul
În cadrul evenimentului organizat la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” (INCAS), ministrul Cercetării, Bogdan-Gruia Ivan, a subliniat importanța proiectului. „Astăzi punem bazele primului program integrat care va crea drona românească. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, INCAS și Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului vor implementa acest parteneriat, de la concept până la transferul soluțiilor tehnologice în economia reală,” a declarat Ivan. Prin acest protocol, autoritățile române au în vedere toate aspectele necesare, inclusiv patentele și protecția proprietății intelectuale, pregătind astfel terenul pentru dezvoltarea durabilă a industriei naționale de apărare.
Parteneriatul va utiliza fondurile gestionate de Ministerul Cercetării pentru a sprijini firmele inovative și pentru a implementa rezultatele obținute în vederea creșterii competitivității economice. „Am avut în vedere toate aspectele necesare, incluzând proprietatea intelectuală și patentele, împreună cu deschiderea către piață, pentru a putea progresa eficient,” a adăugat ministrul Ivan, subliniind implicarea integrală a autorităților pentru a susține cercetarea și inovarea.
Producția dronelor românești ar putea începe în mai puțin de un an
Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, a subliniat că primul prototip de dronă românească este doar începutul și că există posibilitatea de a transforma acest prototip într-un produs fabricat pe scară largă în România. „Prototipul de dronă va putea deveni un produs industrializat în fabricile din industria de apărare din România, cu capital de stat și cu capital privat,” a afirmat Oprea. Acesta a explicat că România dispune deja de diverși actori în industria de drone, însă noul program își propune să centralizeze dezvoltarea tehnologică și să ofere soluții complete.
Oprea a menționat, de asemenea, că producția de serie ar putea începe în mai puțin de un an, cu aplicații posibile în diverse domenii, de la apărare la agricultură. „Ne dorim să putem avea drone românești, cu softuri produse în România,” a subliniat ministrul. Această abordare nu doar că va reduce dependența României de importuri, dar va și sprijini competitivitatea industriei naționale.
Trei domenii strategice de dezvoltare pentru dronele românești
Protocolul semnat între cele două ministere include planuri de dezvoltare pentru trei tipuri distincte de drone, fiecare cu un scop strategic. Primul domeniu de dezvoltare vizează crearea unei „Capabilități aeriene fără pilot uman la bord” din categoria MALE (Medium Altitude Long Endurance), care va putea fi utilizată în scopuri duale, atât în sectorul civil, cât și în cel militar. Această soluție va include două tipuri de UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) și toate echipamentele de sol necesare pentru controlul zborului și asigurarea tehnică și informatică a acestora.
Al doilea domeniu de cercetare și dezvoltare se referă la transformarea muniției clasice în „sisteme aeriene autonome” (Loitering munition), o tehnologie de ultimă oră în domeniul militar. Aceasta va implica dezvoltarea unor sisteme UAV cu aripă fixă și rotativă, incluzând toate echipamentele necesare pentru lansare și controlul traiectoriei. Aceste drone vor fi capabile să funcționeze autonom, oferind astfel un avantaj tactic semnificativ în operațiunile de apărare.
Al treilea domeniu de dezvoltare vizează „Capabilitatea maritimă multi-rol și multi-vehicul fără pilot uman la bord,” care va include toate elementele necesare pentru lansare și control. Astfel de drone maritime vor putea efectua misiuni variate, de la supravegherea zonei de coastă la monitorizarea mediului marin, contribuind la creșterea securității maritime a României.
Viitorul cercetării aerospațiale în România: investiții și sprijin guvernamental
Pentru a sprijini aceste proiecte ambițioase, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării va aloca fonduri prin intermediul Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (PNCDI IV) pentru perioada 2021-2027. Această finanțare va acoperi activitățile de cercetare și dezvoltare necesare pentru ca tehnologia să atingă nivelul de maturitate TRL 4-8 (Technology Readiness Level), care reprezintă fazele de testare și prototipare.
În plus, colaborarea dintre instituțiile guvernamentale și mediul privat este o componentă esențială a proiectului. „Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării recunosc importanța autonomiei strategice și au convenit să colaboreze prin parteneriate active pentru dezvoltarea tehnologiilor ‘unmanned’ și transferul acestora către industrie în scopul creșterii competitivității economice în România,” se arată în comunicatul oficial.
Cu un plan ambițios și sprijin substanțial, România face un pas important în cercetarea aerospațială și dezvoltarea de tehnologii de apărare autonome. Crearea unei drone autohtone nu doar că va reduce dependența de furnizorii internaționali, ci va și consolida poziția României în rândul țărilor care inovează în domeniul tehnologiilor aeriene.
