Satele şi târgurile vasluiene cunosc o perioadă înfloritoare în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Sunt elocvente luptele de la Crasna, în care la 5-6 septembrie 1450, oastea moldoveană condusă de Bogdan II împreună cu fiul său Ștefan (viitorul domn al Moldovei) a înfrânt armata polonă invadatoare, dar mai ales lupta de la Vaslui, din 10 ianuarie 1475, în care oastea Moldovei de sub comanda lui Ștefan cel Mare a repurtat o strălucită victorie asupra armatelor turco-muntene invadatoare, mult mai numeroase, conduse de Soliman-paşa.
În sec. XVII-XVIII au avut loc repetate invazii tătăreşti şi otomane care au prădat şi incendiat multe aşezări (Vaslui, Huşi, Bârlad ş.a.), provocându-le pagube uriaşe. În sec. XVIII-XIX, teritoriul actual al judeţului Vaslui a constituit teatrul mai multor confruntări armate între imperiile rus şi otoman, între care cea mai devastatoare a fost aceea de la Stănileşti din 1711.
Locuitorii judeţului Vaslui au adus o contribuţie importantă la evenimentele de seamă ale sec. al XIX-lea, între care Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor Române din 1859 şi mai ales la Războiul de Independenţă din 1877-1878, când de la Vaslui au plecat pe front mai multe unităţi de dorobanţi, care s-au remarcat în luptele de la Griviţa şi Plevna.
Deosebit de puternic s-a manifestat în ţinuturile vasluiene Răscoala ţărănească din 1907, care a cuprins numeroase localităţi printre care Huşi, Vaslui, Muntenii de Jos, Pungeşti ş.a. Numeroşi locuitori ai judeţului Vaslui, printre care s-au remarcat plutonierul Constantin Țurcanu (veteranul de la Plevna), căpitanul Grigore Ignat ş.a., au luptat în bătăliile Primului Război Mondial, la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz.
Făurirea statului naţional unitar român în 1918 a creat cadrul favorabil de aplicare a unor reforme cu caracter democratic în domeniile juridic, agrar, economic etc., care s-au răsfrânt pozitiv în dezvoltarea social-economică, cultural-ştiinţifică etc. a judeţului Vaslui (au fost împroprietăriţi cu pământ numeroşi ţărani, în special cei care au luptat pe front sau văduvele acestora, au luat fiinţă nenumărate întreprinderi industriale, s-a extins şi diversificat învăţământul primar, gimnazial, tehnic-profesional şi liceal, s-a introdus votul universal etc.).
În perioada interbelică, judeţul Vaslui a resimţit anii crizei economice din 1929-1933, iar după cel de-al Doilea Război Mondial a cunoscut timp de 45 de ani comunismul. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)