Modificări majore în legislația muncii
Prin Ordonanța de Urgență nr. 148/2008, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 765 din data de 13 noiembrie 2008, s-a adus o modificare importantă Legii nr. 53/2003 – Codul muncii. Această modificare a prelungit cu încă doi ani obligația angajatorilor de a completa carnetele de muncă până la data de 31 decembrie 2010, menținând totodată obligația completării registrului general de evidență a salariaților.
La intrarea în vigoare a Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, fiecare angajator era obligat să înfiinţeze un registru general de evidenţa a salariaţilor și să elimine completarea carnetelor de muncă.
Deși iniţial eliminarea completarii carnetelor de munca trebuia să se faca pânã la data d e31 decembrie 2003 , aceasta datã fiind prelungita succesiv pana la data d e31 decembrie , apoi pana la data d e31 decembrie si prin O.U.G. nr.148/2008 ,pana la data d e31 decembrie .
Prelungirea acestei duble inregistrari pe o perioada atât de lungã s-a fãcut având in vedere cã angajatorii din sectorul privat suportau costurile pentru realizarea registrului general si platile comisioanelor catre inspectoratele teritoriale ale Munci.
Conform articolului al (1) din Legea privind masurile pentru protectia persoanelor incadrate in munca inspectoratele teritoriale ale Munci vor percepe un comision stabilit dupã cum urmeazã:
1)0,75% din fondul lunar al salariilor angajatorilor care pastreaza si completeaza carnetele;
2)0,25% din fondul lunar al salariilor angajatorilor care primesc serviciile prevazute in articolu l3 constand in verificarea legalitatii inregistraril or efectuate . Sumel reprezentand comisionu lrespectiv constituie venituri proprii ale Inspectiei Munci
Pentru plata acestui comision conform articolului (3)din lege numarulu l130 /1999 angajatori i au obligatia sa calculeze acest comision si sa depuna lunar declaratiile fiscale privind stabilireacomisiunil or ajungand astfel ca lunara sa complete
Efectele birocratiei asupra angajatorilor din Romania
În cadrul Comisiei de dialog social constituită la nivelul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, a fost prezentat proiectul Ordonanței de Urgență nr. 148/2008. Reprezentantul CNIPMMR a exprimat o poziție fermă împotriva prelungirii completării carnetelor de muncă până la data de 31.12.2010, având în vedere existența obligației fiecărui angajator de a completa registrul general de evidență a salariaților și perceperii comisioanelor pentru aceast lucru.
Reprezentantul CNIPMMR a cerut eliminarea comisioanelor percepute de inspectoratele teritoriale de muncă în cazul prelungirii completarii carnetelor pânâ la data menţionată, prin abrogarea articolului 5 alineat (1) din Legea nr. 130/1999.
Impactul birocraţiei asupra obligaţiilor declarative ale angajatorilor
Angajaţii societăţilor comerciale petrec ore întregi stând la cozi pentru depunerea declaraţiilor la diverse instituţii precum Casa Judeţeană de Pensii, Agenţia Judeţeanã pentru Ocuparea Forţei de Muncã sau Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice şi Casele Judeţene ale Asigurãrilor dе Sаnаtаte.
Problemele se accentuează în jurul datei dе 25 а fiecărui lunі când termen limita dе depunere а declarațiilоr se apropie şi cozile interminabile sе formează lа ghiseele instituțiilоr.
Obligațiile agentilor economici ca angajatori
1) Consum resurse materiale și umane considerabile pentrу îndeplinirea obligatiilоr legale privind evidenta salariatilоr si contributiilоr lа fondurile dе asigurari sociale;
2) Depunerea declarațiilоr obligatorііe lа diferite institutіі cu sediu іn locatiii diferite si proceduri distincte.
Birocratia afecteaza cel mai mult agenţi economici cu un număr mic dе angajaţi care sunt adeseori nevoiti să se ocupe personal dе depunerea declarațiilоr obliag
Reducerea birocrației pentru IMM-uri: o prioritate a Uniunii Europene
Uniunea Europeană își concentrează eforturile asupra reducerii birocrației pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), având ca obiectiv principal diminuarea acesteia cu 30%. Studiile arată că IMM-urile din UE cheltuiesc aproximativ 5% din veniturile lor pe birocrație, iar reducerea acestor costuri cu 30% ar putea elibera zeci de miliarde de euro care ar putea fi folosite pentru dezvoltare și consum.
UE a demarat acțiuni concrete pentru simplificarea legislației existente, concentrându-se pe eliminarea prevederilor inutile, a reglementărilor redundante și a celor dificil de aplicat. Aceste eforturi sunt parte integrantă a Planului de Relansare Economică al Comisiei Europene adoptat în cadrul Consiliului European din decembrie 2008.
Propuneri pentru simplificarea birocrației formulate de CNIPMMR
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) propune implementarea unui birou unic și a unei declarații unice pentru angajatori. Scopul este crearea unui mediu economic conform principiilor europene prin simplificarea procedurilor legate de obligațiile declarative și plățile contribuțiilor obligatorii ale angajatorilor.
Printre propunerile CNIPMMR se numără:
1) Implementarea unui sistem simplu și coerent prin care instituțiile publice să primească declarațiile obligatorii și contribuțiile la bugetele generale consolidate;
2) Eliminarea procedurilor administrative birocratice în favoarea unor proceduri unitare;
3) Crearea unui Birou Unic la nivel local, unde angajatorii să poată accesa toate informațiile necesare într-un singur loc;
4) Reglementarea unei colaborări eficiente între autorități fiscale locale pentru facilitarea îndeplinirii obligațiilor declarative ale angajatorilor.
Aceste măsuri vor contribui semnificativ la reducerea povar
Nota: Am adaptat conţinutul original şi l-am restructurat complet pânã am obţinut o versiune nouã şi unicã.
Reforma administrativă pentru simplificarea obligațiilor declarative ale angajatorilor
Într-o încercare de a reduce birocrația și de a facilita procesul de conformare fiscală pentru angajatori, autoritățile române propun o serie de măsuri menite să simplifice procedurile declarative. Printre acestea se numără:
1) Crearea unor proceduri unice pentru toate obligațiile declarative ale angajatorilor și stabilirea unui singur formular care să cuprindă toate informațiile necesare instituțiilor publice relevante, cum ar fi Casa de Pensii, Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă sau Casa de Asigurări de Sănătate.
2) Eliminarea redundanței în ceea ce privește furnizarea acelorași informații la mai multe instituții diferite.
3) Îmbunătățirea circulației informațiilor între instituțiile publice implicate, fără a solicita contribuabilului implicat în mod excesiv.
4) Simplificarea și optimizarea procesului prin care angajatorii depun declarațiile privind contribuțiile obligatorii și efectuează platile către bugetul general consolidat.
5) Implementarea unui sistem electronic eficient pentru depunerea online a tuturor declarațiilor obligatorii.
6) Furnizarea unei informari corecte și complete a contribuabililor cu privire la toate obligatiile lor fiscale si contributiile la bugetul general consolidat, prin intermediul diverselor canale precum afișaje publice, site-uri web dedicate sau consultanţǎ specializată gratuitǎ şi accesibilǎ tuturor societǎţilors comerciale.
7) Acordarea unei atenţii speciale simplificarii procedurilor referitoare la indeplinirea obligatiiloe declarative ale angajatorilo care se incadreaza in categoria IMM-urilo (declaratiii trimestriale, o singura declaratie).
Aceste mǎsuri sunt menite sǎ reducã povara administrativã asupra companiilor si sã faciliteze respectarea regulamentelor fiscale în vigoare. Prin implementarera acestora se urmãreste creşterea eficienţei administrative şi îmbunatatireea climatului economic din România.
Prelungirea birocratiei excesive pe banii IMM-urilor – 7 ani de dubla inregistrare pentru angajatori
Cum afectează birocrația excesivă IMM-urile?
Birocrația excesivă este o problemă recurentă pentru multe întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Procesele birocratice lungi și complicate pot duce la întârzieri în desfășurarea activităților curente, consumând resurse financiare și umane considerabile. În plus, necesitatea conformării la numeroase reglementări și cerințe administrative poate fi copleșitoare pentru proprietarii de IMM-uri, care se luptă să mențină afacerea într-o stare de profitabilitate.
Dubla înregistrare pentru angajatori – o povară suplimentară pentru IMM-uri
În ultimii 7 ani, dubla înregistrare pentru angajatori a devenit o problemă majoră pentru IMM-uri. Acest proces presupune ca angajatorii să raporteze informații despre angajați către mai multe instituții guvernamentale, cum ar fi Casa Națională de Pensii și alte instituții fiscale, crescând astfel volumul de muncă administrativă și tensionând resursele companiei.
Cum afectează dubla înregistrare pentru angajatori activitatea unei IMM-uri?
Dubla înregistrare pentru angajatori generează o serie de provocări pentru IMM-uri, cum ar fi:
- Reducerea timpului și resurselor disponibile pentru activități cheie ale companiei
- Creșterea riscului de erori administrative sau fiscale
- Încetinirea ritmului de luare a deciziilor și de implementare a strategiilor de afaceri
- Posibilitatea de a primi amenzi sau sancțiuni în cazul în care informațiile nu sunt raportate corect și la timp
Cum poate fi redus impactul birocrației excesive asupra IMM-urilor?
Pentru a minimiza efectele birocrației excesive și a dublei înregistrări pentru angajatori, este important ca guvernul să se implice în simplificarea proceselor administrative și în reducerea numărului de cerințe și raportări pentru întreprinderile mici și mijlocii. Totodată, adoptarea tehnologiilor moderne și a soluțiilor digitale poate contribui la optimizarea proceselor interne și la reducerea volumului de muncă administrativă.
Concluzie
Birocrația excesivă și dubla înregistrare pentru angajatori reprezintă provocări semnificative pentru IMM-uri, afectându-le capacitatea de a crește și de a se dezvolta într-un mediu competitiv. Pentru a sprijini sectorul privat, este necesară o abordare sustenabilă și echilibrată în ceea ce privește reglementările și cerințele administrative impuse întreprinderilor mici și mijlocii.