Agenția europeană de statistică Eurostat a constatat că o treime dintre adulții în vârstă de muncă (35,4%) din UE în 2016 cunoșteau cel puțin o limbă străină, dar persoanele din Bulgaria (49,5%), Ungaria (42,4%) și România (35,8%) erau cele mai puțin predispuse să vorbească limbi străine, relatează The Brussels Times.
În 2016, mai mult de jumătate din populația adultă în vârstă de muncă din Bulgaria (50,5%), Ungaria (57,6%), România (64,2%) și Regatul Unit (65,4%) a declarat că nu cunoștea nicio limbă străină. În plus, mai puțin de 3% din populația adultă în vârstă de muncă din Grecia, Ungaria, Polonia și România a declarat că știe trei sau mai multe limbi străine, potrivit datelor Eurostat.
În schimb, în 2016 existau opt state membre ale UE în care mai puțin de 10 % din populație a declarat că nu cunoștea nicio limbă străină. Dintre acestea, cea mai mică pondere a fost înregistrată în Suedia (4 %).
În 2016, aproximativ trei sferturi din populația UE cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani a declarat că știa cel puțin o limbă străină. Această pondere a scăzut pentru fiecare grupă de vârstă succesivă, cea mai mică proporție fiind înregistrată în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani. Cu toate acestea, mai mult de jumătate (55,1 %) din grupul de vârstă 55-64 de ani a declarat că știa cel puțin o limbă străină.
Decalajul dintre generații a variat de la o țară la alta. În Grecia, 86,6% din populația cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani a declarat că știe cel puțin o limbă străină, față de 40,4% în rândul celor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani. Pe baza aceleiași comparații (între cele mai tinere și cele mai vârstnice grupe de vârstă), au existat, de asemenea, decalaje considerabile între generații (diferență de 33-39%) în ceea ce privește cunoștințele de limbi străine în Croația, Ungaria, Portugalia și România.
În schimb, acest decalaj între generații a fost relativ mic în acele state membre ale UE în care o proporție mare din populația adultă în vârstă de muncă cunoștea cel puțin o limbă străină. Lituania a fost singura țară în care ponderea generației mai în vârstă (cei cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani) care cunoștea cel puțin o limbă străină a fost mai mare decât ponderea corespunzătoare pentru cel mai tânăr grup de vârstă (cei cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani), cu un decalaj de 0,3%. În Lituania și Letonia (și în Estonia, într-o măsură mai mică), proporția relativ ridicată a persoanelor în vârstă care cunosc cel puțin o limbă străină poate reflecta faptul că generațiile mai în vârstă au învățat limba rusă, în timp ce generațiile mai tinere au învățat limba engleză.
În 2016, peste 90 % din populația adultă în vârstă de muncă cu un nivel de educație terțiară cunoștea cel puțin o limbă străină în majoritatea statelor membre ale UE. Aproximativ 75-87% dintre persoanele cu un nivel de educație terțiară cunoșteau cel puțin o limbă străină în toate statele membre rămase, cu excepția a două dintre ele.
În același an existau șapte state membre ale UE în care cel puțin trei sferturi din populația adultă în vârstă de muncă cu un nivel scăzut de educație au declarat că știau cel puțin o limbă străină. În schimb, existau 13 state membre în care mai puțin de jumătate din populația cu un nivel scăzut de educație cunoștea cel puțin o limbă străină, o proporție care a scăzut la mai puțin de 10% în România și Ungaria.
În Grecia, Croația, Polonia, Polonia, Bulgaria, Ungaria și România, ponderea populației cu un nivel de educație terțiară care a declarat că știa cel puțin o limbă străină era cu 63-78% mai mare decât ponderea corespunzătoare în rândul celor cu un nivel scăzut de educație.
În 2016, mai mult de patru cincimi din persoanele inactive din România nu cunoșteau nicio limbă străină, în timp ce în alte zece state membre ale UE mai mult de jumătate din populația inactivă a raportat că nu cunoștea nicio limbă străină. Puțin peste jumătate dintre șomerii din Spania nu cunoșteau o limbă străină, în timp ce în Ungaria această pondere a crescut la aproximativ trei sferturi dintre șomeri.
Regatul Unit, România și Ungaria au fost singurele state membre ale UE care au raportat că mai puțin de jumătate dintre persoanele ocupate (cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani) cunoșteau cel puțin o limbă străină. În schimb, au existat zece state membre ale UE în care mai mult de 9 din 10 persoane angajate cunoșteau cel puțin o limbă străină, această proporție trecând peste 95% în Luxemburg, Danemarca, Letonia, Lituania și Suedia.
Îngrijorător este faptul că 76,4 % dintre muncitorii calificați din România nu cunoșteau nicio limbă străină. Mai mult, 85,4% dintre românii cu o ocupație elementară nu cunoșteau nicio limbă străină.
Sursa – www.romania-insider.com
