Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat că este pregătit să ducă în instanță cazul exploziilor de la gazoductul Nord Stream, în cazul în care țările occidentale nu vor investiga incidentul. Această mișcare vine după explozia gazoductelor Nord Stream 1 și 2 în septembrie 2022, un eveniment care a afectat semnificativ economia rusă.
Arestarea cazului Nord Stream și acuzațiile Rusiei
Gazoductele Nord Stream, care transportau gaze din Rusia către Europa sub Marea Baltică, au fost grav afectate de explozii, la șapte luni după invazia rusă în Ucraina. Aceste explozii nu au fost revendicate de nicio parte, iar investigațiile internaționale nu au furnizat încă o concluzie clară cu privire la vinovați.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, a declarat că Rusia a depus cereri de investigație premergătoare procesului împotriva Danemarcei, Germaniei, Suediei și Elveției, conform Convențiilor internaționale privind atentatele teroriste și finanțarea terorismului. Ea a avertizat că Rusia intenționează să ducă cazul în fața Curții Internaționale de Justiție dacă nu va primi un răspuns satisfăcător.
Zaharova a sugerat că și alte țări ar putea fi implicate în incident, acuzând Occidentul că încearcă să ascundă detaliile exploziilor.
Acuzațiile Rusiei împotriva SUA și Marii Britanii
De mai multe ori, Rusia a acuzat Statele Unite și Marea Britanie de implicare în exploziile de la Nord Stream, fără a prezenta însă dovezi concrete. Zaharova a numit incidentul un „act flagrant de terorism internațional” și a cerut investigații care să respecte angajamentele internaționale privind prevenirea și combaterea terorismului.
În plus, luna trecută, procurorii germani au emis un mandat de arestare pentru un instructor de scufundări ucrainean, suspectat de implicare în explozie.
Nord Stream și relațiile economice dintre Germania și Rusia
Gazoductele Nord Stream, construite în colaborare între Gazprom, BASF și E.ON, au fost o piatră de temelie a relației economice dintre Germania și Rusia. Conductele permiteau Germaniei să importe gaze ieftine, în timp ce ocoleau Ucraina și alte țări din Europa Centrală și de Est. Aceste afaceri au susținut economia germană, dar au contribuit, totodată, la finanțarea ambițiilor geopolitice ale lui Vladimir Putin.
Prima conductă, Nord Stream 1, a fost inaugurată în 2011, la care au participat lideri din Germania și Rusia. Ulterior, s-a decis construirea unei a doua conducte, Nord Stream 2, în ciuda sancțiunilor internaționale impuse după anexarea Crimeei de către Rusia și implicarea sa în războiul din estul Ucrainei.
Proiectul Nord Stream 2 a continuat, susținut de administrația germană, în ciuda opoziției președintelui american Donald Trump. Ulterior, președintele Joe Biden a acceptat construcția conductei, stârnind critici pentru susținerea indirectă a regimului Putin, în pofida încălcărilor repetate ale dreptului internațional comise de Rusia.
Tensiunile în jurul exploziilor de la Nord Stream rămân un subiect sensibil pentru relațiile dintre Rusia și Occident. Rusia solicită investigații și amenință cu acțiuni legale, în timp ce acuzațiile sale împotriva Statelor Unite și Marii Britanii persistă. Cazul reflectă complexitatea relațiilor economice și politice din Europa și impactul lor asupra securității energetice globale.
