* Conacul Roset — Balş, cea mai veche clădire de arhitectură civilă din judeţul Vaslui, riscă de asemenea să piară. De-a lungul secolului al XVIII-lea şi până aproape de mijlocul secolului al XIX-lea, moşia a rămas în proprietatea familiei marilor latifundiari Rosetti, ultimul boier din această familie fiind vornicul Vasile Rosetti.
Din 1841, moşia Pribeşti devine proprietate a familiei Balş, iar în 1962 conacul era folosit drept atelier de către G.A.C. Pribeşti.
În 1991 conacul Rosetti-Balş, împreună cu terenul aferent, 1,56 ha, este trecut în administrarea Ministerului Culturii, reprezentat prin Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice.
Între anii 1991-2000, s-au întreprins lucrări de consolidare-restaurare la pereţii subsolului şi ai parterului, la bolţile pivniţei; s-au efectuat finisaje parţiale, înlocuindu-se şarpanta şi învelitoarea.
Întreruperea lucrărilor şi lipsa unor condiţii de minimă siguranţă au condus la spolierea monumentului şi la degradarea intervenţiilor deja efectuate.
* Casa Adam Mitache, azi Muzeul Municipal Huşi, a fost construită în jurul anului 1880 de către Adam Mitache, unul dintre cei mai bogaţi moşieri din acele vremuri. Urmaşii lui au vândut clădirea către Primăria Huşi în anul 1934. După vânzare, în clădire a funcţionat Prefectura fostului judeţ Fălciu. În anul 1947, după instalarea regimului comunist, casa a devenit sediul Oficiului Naţional de Turism Huşi, iar apoi a fost sediu al GOSCOMLOC Huşi. După înfiinţarea judeţului Vaslui, în anul 1968, în clădire a funcţionat o circă medicală, iar din 1981 a devenit sediul muzeului municipal Huşi, care a avut aici expoziţii permanente până în anul 1993. În acest an, clădirea s-a închis pentru public, desfiinţându-se expoziţiile permanente, din cauza atacului ciupercii Merulius lacrymans (buretele de casă), care a afectat atât lemnăria, cât şi zidăria.
În anul 2006, monumentul istoric a fost reclasificat din grupa B, de importanţă locală, în grupa A, de importanţă naţională şi universală, fapt ce a permis demararea unui demers de finanţare a proiectului tehnic şi a lucrărilor de consolidare-restaurare de către autorităţile centrale. Clădirea a fost inclusă în Planul Naţional de Restaurare, până la această dată efectuându-se o serie de lucrări.
Din punct de vedere arhitectural, imobilul se înscrie în curentul neorenascentist, fiind una dintre cele mai frumoase clădiri monument istoric din municipiul Huşi.
* Judeţul Vaslui dispune de un potenţial balnear semnificativ la Ghermăneşti, situat la aproximativ 25 de kilometri de Huşi, care captează apa de la izvoarele minerale sulfuroase aflate în apropiere. Din punct de vedere geomorfologic zona se găseşte pe marginea vestică a albiei majore a râului Prut, sub dealul Ghermăneşti-Togăneasa. Din punct de vedere geologic, zăcământul hidromineral Drânceni se află în Platforma Moldovenească, pe o zonă unde aflorează depozite de vârstă sarmaţiană şi pleistocenă.
În perimetrul hidrogeologic se cunosc 5 surse, respectiv 5 fântâni cu adâncime de 3-5 metri, care au apă mineralizată caracterizată drept apă sulfuroasă, clorurată, iodobromurată, sodico-magneziană şi care are indicaţii terapeutice pentru afecţiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos şi afecţiuni ginecologice. Acestea au fost descoperite din anul 1912, de către regele Carol I, iar în urma unor studii de specialitate s-a stabilit valoarea lor curativă. În poveştile lor, oamenii locului spun că regele Carol I venea adesea la băi la Ghermăneşti.
În anul 2003, Consiliul Judeţean Vaslui a preluat Spitalul Carol I, când acesta a încetat să mai funcţioneze ca unitate balneară, fiind închis de Direcţia de Sănătate Publică Vaslui, pe motiv că indicatorii medicali erau slabi şi condiţiile igienico-sanitare improprii.
Din 2004, obiectivul se numeşte Centrul Medico-Social Ghermăneşti. Reprezentanţii CJ susţin că vor să revigoreze Staţiunea Ghermăneşti, dar motivul pentru care lucrările nu au început este, ca şi în cazul altor obiective aflate în paragină, lipsa banilor.
”Consiliul Judeţean Vaslui a inclus în Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului pentru perioada 2013-2020 proiectul ‘Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Centrului de Asistenţă Medico-Socială Ghermăneşti’, care îşi propune reabilitarea şi modernizarea clădirilor existente, pentru a găzdui un număr de 40 de beneficiari, urmând ca, pe măsura găsirii resurselor financiare necesare reabilitării bazei de tratament, să fie dezvoltate şi serviciile de tratament, sub forma unui centru balnear”, a precizat Mihaela Chircu, director executiv în cadrul CJ Vaslui.
”Trebuie să preţuim ce avem aici, pe meleagurile noastre. E păcat să mergem în staţiuni ca Felix sau Herculane, când avem în judeţul nostru ape mai bune. Sper să reuşim reabilitarea staţiunii Ghermăneşti. Nevoile judeţului sunt mari, dar sper să găsim bani pentru proiectul legat de Ghermăneşti”, a spus, la rândul său, şi vicepreşedintele CJ Vaslui Vasile Mihalachi. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)