Economia României se îndreaptă spre o stagnare tehnică în acest an, cu o creștere estimată la doar 0,1%, conform celei mai recente revizuiri operate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP). Cifra este o tăiere masivă față de proiecția de 1% avansată în luna decembrie a anului trecut.
Dincolo de cifrele macroeconomice, impactul se traduce direct în buzunarele consumatorilor și în bilanțurile companiilor. Creșterea reală a veniturilor va fi negativă, situându-se la minus 1,9%, ceea ce înseamnă o pierdere netă a puterii de cumpărare. Iar pentru mediul de afaceri, reducerea consumului privat cu 1,8% semnalează o contracție clară a cererii interne, forțând companiile din retail și servicii să își recalibreze de urgență stocurile și marjele de profit.
Această frânare bruscă nu vine dintr-un vid economic. Instituțiile financiare internaționale trăseseră deja un semnal de alarmă în prima parte a anului (Banca Mondială prevăzând 0,5%, iar Comisia Europeană indicând exact același 0,1%). Războiul prelungit din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu au generat un șoc energetic major. Așa cum arată datele, lanțurile globale de aprovizionare cu îngrășăminte chimice au fost grav perturbate.
Inflația și consumul dictează tendința
Într-o analiză detaliată publicată recent de zf, se observă că eforturile de consolidare fiscală vor lovi direct în consum. Consumul final este programat să scadă cu 1,9%, iar cel guvernamental se va reduce cu 2% (față de o estimare anterioară de 0,7%).
Dar cum explică statul această frână?
„Incertitudinile şi riscurile negative la adresa perspectivelor economice s-au intensificat la începutul anului 2024 la nivel mondial şi regional pe fondul conflictului prelungit din Ucraina şi al escaladării unui nou conflict în Orientul Mijlociu. Acesta a generat un şoc energetic cu impact asupra tuturor statelor importatoare de petrol, gaze naturale şi combustibili din regiune, perturbând, pe lângă aprovizionarea cu produse energetice, şi lanţurile globale de îngrăşăminte chimice şi alte produse care tranzitează regiunea.” – Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză
Paradoxul PIB-ului nominal pe sectoare
Și totuși, pe hârtie, valoarea totală a economiei pare să crească. ? Explicația stă strict în inflație. Deoarece noua estimare a inflației medii anuale a urcat la 7,9% (față de 6,5% în decembrie), PIB-ul nominal ar urma să atingă 2.051 miliarde de lei.
Pe sectoare de activitate, industria va înregistra o scădere de 0,3%, iar serviciile se vor contracta cu 0,8%. În schimb, construcțiile rămân un motor de creștere, cu un avans prognozat de 5,5%, susținute de Formarea Brută de Capital Fix (investițiile nete), care va urca la 4,2%.
Presiunea pe agricultură
Un punct critic al proiecției vizează sectorul agricol, unde se așteaptă un avans teoretic de 3,5%. Numai că realitatea din teren ar putea arăta diferit din cauza costurilor de producție.
Lipsa fertilizatorilor, resimțită încă din primăvară, amenință randamentul agricol. Economistul Laurian Lungu avertizează că un nou val de scumpiri este posibil din toamnă, odată cu strângerea noii recolte, tocmai pentru că producția va fi afectată de aceste perturbări logistice.
Următorul moment de adevăr pentru finanțele publice va fi rectificarea bugetară programată pentru această vară, care se prefigurează a fi una negativă. De unde va alege Guvernul să taie fonduri pentru a menține deficitul de cont curent în ținta revizuită de 6,7% din PIB, în condițiile în care spațiul de manevră fiscală este practic inexistent.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Marius Șumudică s-a temut de ratări în victoria CFR Cluj cu FC Botoșani, scor 3-1
Dolce SportMarius Șumudică a explicat de ce s-a temut în victoria CFR Cluj cu FC Botoșani, scor 3-1
GetPonySteeda a transformat un Ford Mustang de poliție pentru urmăriri, cu accent pe frânare și control
BravonetTeo, Vio și Costel pleacă în turneul „Orizont Electric” în această toamnă
LylaSKIMS aduce întreaga gamă într-un magazin pe două etaje la Londra
Revista IoanaUn antibiotic folosit în spitale a fost asociat cu mai multe decese în 110 studii. Ce arată și ce nu arată analiza
