Permisul de conducere se poate obține de la 15 ani cu nouă regulă

Un adolescent de 15 ani ar putea conduce legal un SUV de 2,5 tone pe șoselele din România, cu o viteză limitată la 45 km/h. Nu este un scenariu SF, ci una dintre cele trei modificări majore aduse regulilor pentru obținerea permisului auto, adoptate la nivel european și care vor redesena complet regulile jocului pentru școlile de șoferi din 2026. Alături de această măsură controversată, toți șoferii începători vor fi obligați să treacă printr-o perioadă de probă de doi ani, iar vârsta minimă pentru șoferii de camion și autobuz scade dramatic. Toate acestea vin într-un context în care România rămâne campioana neagră a Uniunii Europene la siguranță rutieră, iar autoritățile de la București pregătesc, la rândul lor, un pachet de digitalizare și înăsprire a legislației prin proiectul „Siguranța în Trafic”.

Modificarea 1: Perioada de probă de 2 ani pentru toți începătorii

Prima și cea mai importantă regulă care va afecta toți noii șoferi este introducerea, pentru prima dată la nivelul întregii Uniuni Europene, a unei perioade de probațiune de minimum doi ani. Odată ce un candidat a promovat examenul auto, nu va mai fi considerat un șofer cu drepturi depline din prima zi. În acest interval, proaspeții posesori de permis vor fi supuși unor reguli mai stricte, deși propunerea inițială de a impune o toleranță zero la alcool a fost eliminată din forma finală a directivei. În schimb, statele membre sunt încurajate să aplice sancțiuni mai dure pentru începătorii prinși conducând sub influența alcoolului sau a drogurilor.

Măsura vine ca un răspuns direct la statisticile sumbre de pe șoselele europene. România, în special, stă dezastruos la acest capitol. Doar în anul 2024, pe drumurile din țară și-au pierdut viața 1.478 de persoane, iar alte 3.245 au fost rănite grav, conform datelor Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Cifrele din 2025, deși în ușoară scădere, rămân alarmante: 940 de decese și 2.352 de răniți grav. Noua perioadă de probă este gândită să responsabilizeze șoferii tineri și lipsiți de experiență, categoria cea mai expusă la accidente grave.

Modificarea 2: Vârsta minimă pentru șoferii profesioniști, redusă drastic

Europa se confruntă cu un deficit cronic de șoferi profesioniști, cu peste 500.000 de posturi neocupate în prezent, conform Organizației Mondiale a Transportului Rutier (IRU). Pentru a combate această criză care amenință lanțurile de aprovizionare, noile reguli europene deschid larg porțile pentru tineri. Astfel, un tânăr de 17 ani va putea începe școala pentru a conduce un camion în regim de condus însoțit. Vârsta minimă pentru a conduce un camion de mare tonaj, singur la volan, scade de la 21 la 18 ani, iar pentru a conduce un autobuz, de la 24 la 21 de ani. Condiția esențială este obținerea unui Certificat de Competență Profesională (CPC).

Această reformă, susținută puternic de industrie, aduce și modificări în programa școlilor de șoferi pentru profesioniști. Cursanții vor avea module noi, axate pe conștientizarea riscurilor, managementul unghiurilor moarte, pericolele distragerii atenției și protecția utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, precum pietonii și bicicliștii. Raluca Marian, Director IRU pentru UE, a declarat că reforma aduce o „claritate și modernizare mult așteptate, ajutând Europa să atragă noi generații de șoferi profesioniști, menținând în același timp siguranța la un nivel înalt”.

Modificarea 3: Controversatul permis B1 pentru SUV-uri de la 15 ani

Cea mai alarmantă prevedere a noii directive europene este, fără îndoială, crearea unei noi categorii de permis, B1, care permite tinerilor de la 15 ani să conducă autovehicule cu o masă de până la 2,5 tone, cu viteza limitată la 45 km/h. Măsura, intens susținută prin lobby de Suedia pentru a-și legaliza controversatele vehicule „A-traktor” (mașini modificate pentru adolescenți), este acum opțională pentru orice stat membru care solicită permisiunea Comisiei Europene.

Problema? Limita de 2.500 kg include unele dintre cele mai mari SUV-uri de pe piață, care ar necesita doar montarea unui limitator de viteză. Consiliul European pentru Siguranța Transporturilor (ETSC) a criticat dur această decizie, avertizând asupra riscurilor imense pentru pietoni și bicicliști. Chiar și evaluarea de impact a Comisiei Europene a recunoscut aceste pericole. Ironia este că Suedia, inventatoarea conceptului „Vision Zero” (zero decese în trafic), a fost principalul promotor al acestei reguli. Institutul Național de Drumuri și Transport din Suedia a avertizat anterior asupra pericolelor acestor vehicule, menționând dificultățile de control și modificarea frecventă a limitatoarelor de viteză de către tineri.

Ce se întâmplă în România: Proiectul „Siguranța în Trafic”

În paralel cu directivele europene, autoritățile române lucrează la propriul pachet de modificări legislative. Proiectul „Siguranța în Trafic”, aflat în dezbatere publică, se concentrează pe digitalizare și eficientizarea muncii polițiștilor. Secretarul de stat în MAI, chestorul Bogdan Despescu, a explicat că scopul este degrevarea agenților de sarcini administrative pentru a petrece mai mult timp în teren.

„Astfel, polițiștii vor acționa mai mult timp în teren, în sprijinul participanților la trafic, pentru eliminarea pericolelor din trafic, care nu pot fi constatate cu mijloace automatizate, precum consumul de alcool sau droguri”, a anunțat Despescu.

Printre noutăți se numără introducerea conceptului de viteză medie, calculată pe un sector de drum, dar și digitalizarea completă a interacțiunii cu Poliția Rutieră prin platforma HUB. Șoferii vor putea prezenta actele în format digital, vor putea preda „virtual” permisul suspendat, fără a se mai deplasa la sediul poliției, și vor putea declara online accidentele cu pagube materiale. O altă schimbare vizează parcarea neregulamentară: amenda va fi aplicată direct proprietarului, fără puncte de penalizare, iar procesul verbal va fi comunicat printr-un autocolant lipit pe parbriz.

Ce urmează și o șansă pentru tinerii defavorizați

Directiva europeană a fost adoptată, iar statele membre au la dispoziție trei ani pentru a o transpune în legislația națională și încă un an pentru a o implementa efectiv. Deci, majoritatea acestor schimbări vor deveni realitate pe șoselele din România treptat, până la finalul deceniului. Proiectul românesc „Siguranța în Trafic” este încă în faza de propunere și așteaptă finalizarea dezbaterii publice.

Până când noile reguli vor intra în vigoare, tinerii din medii defavorizate au o oportunitate concretă. Programul „Permis pentru viitor”, ajuns la a 11-a ediție și finanțat de MOL România, oferă finanțare completă pentru școala de șoferi (categoriile B, C sau D) tinerilor între 18 și 25 de ani pentru care permisul reprezintă un avantaj în obținerea unui loc de muncă. Înscrierile pentru ediția din 2026 s-au încheiat pe 27 ianuarie, dar programul, care a ajutat deja 412 tineri, va continua probabil și în anii următori. Anul 2026 marchează astfel un punct de cotitură, iar modul în care autoritățile de la București vor implementa aceste directive europene va dicta siguranța de pe șoselele din următorul deceniu.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyCât înseamnă alimentarea pentru 1.000 km în România, la prețurile săptămânii din 12 octombrie 2026BravonetProcurorii au dispus control judiciar pentru Toma Cuzin după accidentul produs cu permisul suspendatLylaMihail Pautov recomandă consult medical pentru tusea care depășește opt săptămâniRevista IoanaMihail Pautov recomandă să revii la muncă după cel puțin două-trei zile fără febră și stare de răuNews24Explozia pornită de la o butelie a lăsat trei case distruse și un bărbat cu arsuri graveDolce SportReal Madrid a întors scorul de la 1-3 la Roma și a luat trei puncte în Liga Campionilor