Statisticile sunt clare. Unul din cinci pacienți care primește o proteză de genunchi, adică 20%, nu este pe deplin mulțumit de rezultat, o proporție mult mai mare decât în cazul altor articulații. Planificarea digitală și precizia robotică vin însă să schimbe radical această situație, permițând personalizarea intervenției pentru fiecare pacient în parte. Dr. Liviu Ojoga, șeful Secției de Ortopedie și Traumatologie SANADOR, explică cum funcționează această tehnologie de vârf.
Problema celor 20% nemulțumiți
V-ați întrebat vreodată de ce, deși o radiografie post-operatorie arată perfect, un pacient poate rămâne cu un disconfort? Răspunsul stă în metoda clasică de implantare. În chirurgia tradițională se folosesc ghiduri standard, care nu țin cont de particularitățile anatomice ale fiecărui individ. „Pentru o operație clasică folosim ghiduri: centromedular pentru femur și centromedular sau extramedular pentru tibie”, explică Dr. Ojoga. Acestea pot genera erori de câteva grade, care, adunate, fac diferența.
Lucrurile stau însă puțin diferit în realitate. „Trebuie să știm că, statistic, cu ce ne confruntăm noi, chirurgii ortopezi, este că unul din cinci pacienți – 20% din pacienții care primesc o proteză de genunchi – nu sunt fericiți pe deplin, o proporție mult mai mare decât la artroplastia de șold sau la artroplastia de umăr”, subliniază medicul. De ce? „Probabil pentru că implantarea, care nouă ni se pare corectă radiologic, este percepută diferit de pacient. Cum simte pacientul proprioceptiv genunchiul postoperator: deși radiografia e perfectă, pacientul poate să nu fie complet mulțumit.”
operațiile clasice sunt, în esență, aceleași pentru toți pacienții. „Și atunci operațiile noastre – și pentru genunchiul dumneavoastră, și pentru genunchiul meu, și pentru genunchiul vecinului – sunt aceleași: aceleași ghiduri, cu aceleași principii de tăiere. Pe când intervenția robotică este câte o intervenție pentru fiecare pacient.”
Planificare 3D și execuție de precizie
Aici intervine tehnologia robotică, precum sistemul CORI, care a fost folosit în premieră în România de către Dr. Liviu Ojoga. „Robotul în chirurgia ortopedică reprezintă un mare pas înainte, un mare pas pentru pacienți. Este diferența dintre a face o operație cu ghidurile standard, cum s-a făcut până la inventarea roboților, și a face un planning total: cum vrem să fie poziționată proteza la sfârșit ca să avem cel mai bun rezultat, și pentru poziționarea protezei, și pentru balansul ligamentar al articulației, iar execuția este făcută cu precizie de zecimi de milimetru”, declară medicul.
Sistemul CORI permite chirurgului să realizeze o reconstrucție tridimensională a genunchiului chiar în timpul operației. „Vorbim aici de CORI, care, diferit de ceilalți roboți din ortopedie, permite să facem un mapping 3D, o reconstrucție tridimensională a genunchiului intraoperator. Rapid. Adică nu putem să pierdem ore întregi ca să obținem lucrul acesta. Cu CORI îl obținem în câteva minute”, adaugă Dr. Ojoga. Pe baza acestui model 3D, chirurgul planifică digital poziția exactă a implantului, ajustând fiecare parametru (rotație, flexie, grosimea osului rezecat) pentru a obține un echilibru perfect.
Dar stai puțin, operează robotul singur? Nici vorbă. „Robotul nu gândește. Dacă bagi pacientul în sală, faci anestezie și pornești robotul, apeși «on», nu se întâmplă nimic, nu se face operația. Operația o face chirurgul – asta trebuie să înțeleagă pacienții. Nu sunt pe mâna robotului, sunt pe mâna chirurgului în continuare.”
Iar odată planul stabilit, medicul poate ajusta virtual totul până la perfecțiune. „Începem să ne «jucăm» cu aceste setări, în așa fel încât să poziționăm componentele protetice în pozițiile care să genereze un genunchi perfect balansat, care să-i dea pacientului o mulțumire și o ușurință a recuperării postoperatorii.”
Cum funcționează concret robotul CORI
Diferența majoră față de alte sisteme este instrumentul de tăiere. În loc de o lamă oscilantă, CORI folosește o freză de mare precizie, controlată de robot. „CORI este o freză, cum sunt frezele dentare: un dispozitiv ținut în mână și controlat de robot. Asta este, practic, partea robotică”, explică Dr. Ojoga. Acest sistem nu permite chirurgului să taie mai mult decât a fost stabilit în planul digital, asigurând o execuție perfectă.
E drept că procedura (care durează între 60 și 90 de minute) începe la fel ca una clasică, cu aceeași incizie. Se montează senzori pe femur și tibie, se desenează harta 3D a articulației, iar apoi se face planificarea. Execuția este însă extrem de rapidă și precisă. „Din momentul respectiv, că ține piesa de mână un chirurg cu experiență sau un chirurg începător, nu mai e nicio diferență. În momentul acela, dispozitivul rezecă exact cât trebuie, dar planning-ul trebuie făcut perfect.”
Un alt avantaj este dimensiunea redusă a sistemului, spre deosebire de alți roboți chirurgicali masivi, ceea ce permite o instalare rapidă și un flux de lucru eficient în sala de operație.
Recuperare mai rapidă și aplicații complexe
Deși pașii recuperării sunt teoretic aceiași, rezultatele practice sunt diferite. „Recuperarea are aceiași pași ca recuperarea după o operație clasică. Ideea este că aici pacientul, nemaiavând dureri atât de mari și simțind genunchiul ca pe genunchiul lui, va avea parte de o recuperare mult mai rapidă, cu dureri mai puține și cu o reintegrare socială mult mai rapidă”, afirmă medicul. Pacienții se ridică în picioare a doua zi, uneori chiar în seara operației, și încep mersul cu sprijin.
Nu există contraindicații. Orice pacient cu artroză poate beneficia de această tehnologie, iar avantajele sunt cu atât mai mari în cazurile complexe. Ba chiar și în operațiile de revizie, unde anatomia este deja modificată.
„CORI se poate folosi și la revizii, iar acesta este unul dintre avantajele uriașe. Pentru că reviziile sunt operații extrem de complicate”, spune Dr. Ojoga, explicând că în aceste cazuri reperele anatomice clasice nu mai există, iar ajutorul robotului devine de neprețuit.
Singurul inconvenient actual este costul. „Singurul inconvenient este prețul cu care vine această tehnologie, dar sperăm că, la fel ca toate tehnologiile cu care ne-am întâlnit de-a lungul vieții noastre, care au un cost la început, pe măsură ce timpul trece și se dezvoltă mult mai multe sisteme de tipul acesta, prețul să scadă. Părerea mea e că asta o să devină standardul de implantare a protezelor.”
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaSeattle apare cu 10 cafenele independente recomandate. Ce găsești de la latte art la cafea vietnameză în phin
News24Athletic Bilbao a făcut 3-0 cu Atletico Madrid. Două goluri în 180 de secunde au decis meciul
Dolce SportAndrei Rațiu a marcat pentru Rayo Vallecano la 3-2 cu Racing Santander. Cum a venit succesul din etapa a patra
GetPonyAmendă de 4-5 puncte la Brașov pentru trusa sau extinctorul expirate. Ce trebuie verificat
BravonetBătălia Antena 1, PRO TV s-a rupt în audiențe. Cine a luat publicul tânăr și cine masa
LylaDin iulie 2026, cazarea trebuie să ofere internet și TV LCD. Ce verifici înainte să plătești