Cernavodă rămâne fără apă de răcire până la 10 septembrie. Statul aprobă intervenția la cota de 1,58 metri

Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

Consumatorii și piața de electricitate rămân fără o sursă care acoperă în mod normal aproximativ 20 la sută din necesarul zilnic al României, iar Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat un plan care pornește la cota de 1,58 metri pentru alimentarea cu apă a CNE Cernavodă.

Reluarea activității nu este așteptată mai devreme de 10 septembrie, în condițiile în care debitul Dunării este prognozat să scadă din nou începând cu această dată.

Cristian Bușoi (secretar de stat în Ministerul Energiei) a rezumat situația într-o declarație pentru TVR: „În continuare, centrala de la Cernavodă, cele două reactoare, este închisă din cauza secetei, a scăderii nivelului Dunării și a imposibilității de a funcționa în siguranță cu pompele de răcire care răcesc reactoarele.”, a declarat Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, declarație pentru TVR.

Hotărârea CNSU, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 741 din marți, 2 septembrie 2026, stabilește un plan de intervenție temporar, modular, etapizat și reversibil. Aplicarea vizează zona confluenței de la Cernavodă, județul Constanța, dintre brațul Dunărea Veche și intrarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Pragul tehnic care declanșează intervenția este scăderea nivelului apei din bazinul prizei de apă al centralei la 1,58 metri. Din acel punct, autoritățile trebuie să asigure debitul necesar răcirii, componenta fără de care repornirea reactoarelor nu intră în discuție.

Planul începe cu devierea apei și poate ajunge la pompe mari

În prima etapă, vor fi amplasate nave și sau barje încărcate pe un aliniament de aproximativ 600 de metri. Scopul este direcționarea unui volum mai mare de apă către intrarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră și, implicit, către priza centralei.

Etapa a doua mută intervenția pe o secțiune de aproximativ 170 de metri, în zona canalului de racord al centralei. Acolo va fi realizată o închidere modulară cu pontoane și hidrobaraje, iar varianta de rezervă permite înlocuirea acestui sistem cu un baraj temporar din piatră.

Dacă primele două etape nu produc efectul necesar, Administrația Națională „Apele Române” și Nuclearelectrica vor folosi pompe de mare capacitate pentru a suplimenta cantitatea de apă trimisă spre priza de apă pentru răcirea centralei. Potrivit publicației Gândul, intervenția a fost gândită tocmai pentru a putea fi adaptată gradual la evoluția debitului Dunării.

• Etapa 1: nave și sau barje pe circa 600 de metri pentru a împinge mai multă apă spre canal.
• Etapa 2: pontoane și hidrobaraje pe circa 170 de metri, în zona canalului de racord al centralei.
• Rezervă operațională: baraj temporar din piatră sau, dacă efectul rămâne insuficient, pompe de mare capacitate.

Finanțarea vine din fondul de rezervă și din bugetele proprii

Costul intervenției este împărțit între bugetul public și instituțiile implicate. Lucrările realizate de Administrația Națională „Apele Române” vor fi finanțate prin suplimentarea bugetului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului.

Celelalte cheltuieli rămân în sarcina instituțiilor și operatorilor implicați, din bugetele proprii și din alte surse constituite potrivit competențelor lor. Subiectul a fost relatat și de Statul a găsit resurse pentru situații de urgență, iar informațiile au apărut în spațiul public despre oprirea prelungită a centralei.

Riscul operațional este deja activ în sistemul energetic. Unitatea 1 a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în dimineața zilei de 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 a intrat în procedura de oprire controlată pe 13 august 2026, tot din cauza scăderii continue a nivelului Dunării.

Cristian Bușoi (secretar de stat în Ministerul Energiei) a spus pentru TVR: „Prognoza pentru următoarele 10 zile nu se arată foarte încurajatoare. Prognoza este rezervată, sunt mici creșteri de debit, dar nu există o creștere constantă.” Oficialul a adăugat că „Cel puțin pentru următoarele 10 zile nu există condiții pentru a putea vorbi despre redeschiderea unităților de la Cernavodă.”

Același oficial a susținut că oprirea celor două reactoare nu a destabilizat funcționarea de ansamblu a rețelei: „Însă, în linii mari, sistemul energetic funcționează în siguranță.” Planul CNSU rămâne, astfel, instrumentul de protecție pentru o capacitate care livrează normal circa 20 la sută din necesarul zilnic de energie electrică al României.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaDe ce scuzele ajung uneori reproșuri. Cum răspunzi când celălalt evită să își asume greșealaRevista IoanaCum citești etichetele fără să confunzi „natural” sau „fără gluten” cu un aliment mai sănătosNews24Papa Leon al XIV-lea revine în fața credincioșilor după intervenția pentru cancer pulmonarDolce SportHaaland duce Manchester City la șapte victorii din șapte cu o dublă și un record în Premier LeagueGetPonyPorsche Mission S pregătește o familie permanentă de supercaruri deasupra lui 911BravonetFrații Coen au primit Premiul Lumière cu o glumă fără perdea despre inventatorii cinematografiei