România pierde 35.329 de oameni la soldul migrației, după ce 54.966 și-au mutat definitiv domiciliul în străinătate

Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

Angajatorii locali și sectoarele care depind de forță de muncă înalt calificată intră în 2025 cu o bază mai mică de personal disponibil, după ce 54.966 de persoane și-au stabilit definitiv domiciliul în străinătate, iar repatrierile au coborât la 19.637.

În 2025, acest nivel al plecărilor definitive este cel mai ridicat din ultimii 35 de ani. Singurul an cu un număr mai mare a fost 1990, când 96.929 de români și-au stabilit domiciliul în afara țării.

Diferența dintre plecările definitive și repatrieri a ajuns astfel la 35.329 de persoane. Pentru piața muncii, cifra contează direct: ieșirile definitive cresc, în timp ce revenirea capitalului uman plecat se reduce puternic față de anii recenți.

Scriam pe 3 septembrie, în articolul despre recordul plecărilor definitive, că balanța demografică pozitivă din 2022 a fost inversată. Seria s-a adâncit între timp: după 48.612 plecări în 2023 și 51.062 în 2024, 2025 a urcat la 54.966.

Repatrierile s-au prăbușit după nivelul din 2022

Pe sens invers, revenirea definitivă în România a scăzut în fiecare din ultimii trei ani. Repatrierile au coborât de la 54.839 de persoane în 2022 la 29.830 în 2023, apoi la 28.431 în 2024 și la 19.637 în 2025.

În 2022, numărul repatrierilor, de 54.839, compensa plecările din acel an. În 2025, aceeași ecuație s-a rupt: ieșirile definitive au depășit revenirile cu 35.329 de persoane, ceea ce înseamnă o presiune suplimentară asupra recrutării.

Seria lungă arată și o schimbare de amplitudine. După valul de emigrare de la începutul anilor ’90, plecările definitive au coborât, cu fluctuații, până la minimul din 2014, când au fost înregistrate 11.251 de plecări. Ulterior au urcat la 22.807 în 2016, la 27.229 în 2018 și la 34.341 în 2021.

Subiectul a fost relatat și de Libertatea.ro, iar datele centralizate apar potrivit publicației Gândul într-un moment în care companiile operează deja într-o economie aflată pe ultimul loc în UE la ponderea tinerilor de 25-34 de ani cu studii superioare.

Motivele economice și profilul de vârstă apasă pe competitivitate

Componenta economică este dominantă în intenția de plecare. Potrivit Barometrului Național al Tinerilor 2026, realizat de INSCOP, 64,7% dintre respondenți spun că principalul motiv pentru care tinerii pleacă din România este găsirea unui loc de muncă mai bine plătit.

În acest barometru, categoria „tineri” include persoanele cu vârste între 14 și 35 de ani. După salarii mai bune, următoarele motive invocate sunt accesul la servicii publice mai bune și intenția de a începe o viață nouă în străinătate.

Și structura pe vârste are relevanță pentru ofertă. Grupele 15-19 ani și 35-39 de ani însumează aproape 14.000 de persoane care și-au stabilit definitiv domiciliul într-o altă țară în 2025, adică atât segmentul care intră pe piața muncii, cât și o parte din segmentul cu experiență profesională acumulată.

Datele despre diaspora indică și un orizont redus de revenire. Peste jumătate dintre românii plecați trăiesc în străinătate de mai bine de zece ani, aproximativ o treime au obținut cetățenia statului gazdă, iar 70% consideră puțin probabilă o revenire pe termen scurt în România.

Dintre aceștia, 40% exclud categoric revenirea. Pentru a lua în calcul întoarcerea, românii din diaspora cer salarii competitive, un sistem sanitar funcțional, stabilitate fiscală, predictibilitate legislativă și reducerea reală a birocrației.

La scară extinsă, efectul se vede în demografie și în oferta de muncă. Pierderea de populație a României din ultimii 35 de ani depășește 4,16 milioane de locuitori, iar analizele Institutului Național de Statistică arată că migrația externă a contribuit cu 63% la această scădere, față de 37% în cazul sporului natural negativ.

Pentru termenul următor, presiunea rămâne dublă: România pierde populație activă prin plecări definitive record și recuperează tot mai puțin prin repatrieri, într-o economie în care cererea de specialiști rămâne constrânsă de o bază internă deja redusă.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportHansi Flick invocă oboseala după eșecul Barcelonei cu PSG, înainte de El ClásicoGetPonyUn acord politic european ar permite vânzarea mașinilor noi cu motor termic după 2035BravonetDecorurile filmelor Beatles ale lui Sam Mendes vor deveni atracție pentru fani la Liverpool în 2028LylaCreierul copiilor mici răspunde diferit la joaca în doi față de un film urmărit cu părinteleRevista IoanaTichetele de creșă ajung la 770 de lei. Ce primești din octombrie și cum se taxează tichetele de masăNews24Liderii europeni pregătesc discuții cu Putin despre pace, după tensiunile dintre Trump și Zelenski