Activitatea Institutului Român de Cercetarea a Regiunii Asia-Pacific (RISAP)

Foto: capital.ro
26

Andreea Brînză este fondatoare a Institutul Român de Cercetarea a Regiunii Asia-Pacific (RISAP). Articolele sale sunt publicate în diferite reviste de specialitate din Occident și nu numai, iar activitatea institutului se concentrează pe studierea la zi a sferei politicilor și relațiilor internaționale din regiunea Asia – Pacific.

Iar cel mai important proiect la care lucrează, în prezent este teza de doctorat, pe subiectul Inițiativei Belt and Road a guvernului Chinei. Există o mulțime de provocări prin care a trecut, alături de colegii săi de la institut, pentru a putea pune pe picioare un think tank care studiează o regiune care în România nu primește destulă atenție. În acest sens,  Andreea Brînză  fiind una dintre câștigătoarele categoriei „Cercetare și învățământ”.

În contextul activităţii, pentru cele mai importante proiecte implementate în ultimul an, dar şi proiectele  pentru acest an Andreea Brânză a afirnat

„De departe cel mai important proiect din ultimul an și chiar ultimii ani a fost scrierea tezei de doctorat. Teza este despre Inițiativa Belt and Road și va fi susținută anul acesta. Pe lângă teza de doctorat, am lucrat și la coordonarea unui proiect internațional despre relațiile Japoniei cu 22 de state din Uniunea Europeană și alte câteva proiecte mai mici despre influența Chinei în România. Pe viitor, avem în plan să lucrăm la o cercetare despre relațiile China-Europa Centrală și de Est, în cadrul mecanismului cunoscut ca 16+1”.

Însă pentru cele mai mari provocări pe care le-a avut de-a lungul carierei și cum le-a rezolvat, aceasta a precizat,Provocarea cea mai mare a fost să înființez un institut care se ocupa cu cercetarea regiunii Asia-Pacific într-o Românie al cărei interes pentru această regiune este destul de limitat. Totul a pornit ca un vis, care a putut deveni realitate datorită încrederii acordate institutului de către colegii mei, a adăugat Andreea Brânză.

Un vis devenit realitate

În opinia sa, „Îmi amintesc că, imediat după lansarea RISAP, în 2014, am primit un mesaj de la cineva care mă întreba dacă nu este prea mult spus „institut”. Am răspuns că nu, că aceasta este viziunea noastră pentru RISAP, de institut de cercetare, de think tank. Era un vis măreț, dar a meritat să cred în el. Si nu a fost ușor, din contră. Din România, în afară de câțiva cititori fideli, nu am simțit susținere. Odată, am fost la o instituție din România, pentru a discuta despre posibile colaborări cu personalul (invitații la evenimente RISAP) și nici nu am intrat bine pe ușă, că ni s-a spus „să știți că bani nu avem”. Dar noi nu ne-am dat bătuți – fără bani și fără recomandări sau contacte, ne-am dat seama că singurul nostru bun erau cunoștințele. Astfel, am început să scriem și să publicăm articole în publicații mari din străinătate.

Dar nici acolo nu a fost ușor la început, întrucât lipsa unui renume atât pentru institut, cât și pentru noi, cercetătorii, a lucrat în defavoarea noastră. Nici acest lucru nu ne-a descurajat, ci ne-a îndârjit să luptăm și mai mult pentru visurile noastre. Nici când un editor m-a ținut 3 luni până mi-a publicat un articol, nici când indirect ni s-a zis că nu putem scrie despre relațiile SUA-China, că mai bine ar fi să scriem despre relațiile România-China, nici când primeam răspunsuri de la editori cu „trecem peste articolul tău, de data aceasta” nu ne-am oprit să luptăm pentru visul nostru, visul RISAP! Pe scurt, aș spune că ce este important pentru a trece de dificultăți este încrederea, perseverența și munca bine făcută – cu  accentul pus pe bine făcută, fiindcă de multe ori nu este suficient doar să muncești, ci trebuie să faci și o treabă bună.

Care este rețeta de succes pentru RISAP?

La această întrebare, Andreea  Brânză a răspuns, „Nu cred că există o rețetă a succesului universal valabilă, în schimb există multă muncă, foarte multe sacrificii, mai ales pecuniare, și luptă. Cu aceste trei ingrediente, am reușit să transformăm RISAP într-un institut cunoscut pe plan internațional în domeniul nostru. Și am reușit să-l facem să reziste probei celei mai dificile: timpul. Multe organizații și think tank-uri care s-au lansat în aceeași perioadă și erau mai bine conectate au încetat să mai existe, dar povestea RISAP continuă.

 

În plus, „Programul meu este ușor haotic, întrucât am lucrat și lucrez concomitent la mai multe proiecte, fapt ce nu se pliază perfect peste personalitatea mea, care era tipul de persoană care nu începea un alt proiect fără să-l termine pe precedentul. Însă circumstanțele m-au obligat să mă adaptez. În linii mari, mă trezesc și verific Twitter-ul, unde sunt prezenți toți experții, cercetătorii și jurnaliștii specializați pe China, apoi mă apuc fie de scris la doctorat, fie de lucrat la proiectul nostru despre relațiile Japonia-UE, fie la alte proiecte, articole sau interviuri (dacă există)”.

În contextul acticităţilor, cele mai importante realizări pe care le-a avut în ultima perioadă, dar şi hobby-urile pe care le are, aceasta spune, „ Am învățat să mă bucur enorm pentru fiecare mică realizare din viața mea. Fie că îmi este acceptat un articol într-o publicație, fie că primesc o cerere de interviu pentru o publicație importantă sau fie că reușesc să termin la timp un proiect, toate acestea sunt realizări care mă bucură enorm și mă fac să lupt și mai intens pentru proiectele din viitor. Dar pentru moment, faptul că voi susține teza de doctorat în curând este atât o realizare profesională, cât și una personală.

Sunt pasionată de regiunea Asia-Pacific și îmi place să joc jocuri de societate, astfel încât, combinația acestor două teme m-a făcut să ador să joc diferite jocuri precum Tokaido, Ticket to Ride Asia sau Orașul Interzis.

 

Din punct de vedere profesional,” În spatele succesului se află adesea curajul, munca, dar și acele persoane care ți-au spus: „am încredere în tine!”. Au fost multe momente când am vrut să renunț la visul meu de a deveni un cercetător important pe China și nu am făcut-o și pentru că mereu a fost cineva care a crezut în mine, care m-a ajutat să mă ridic și să lupt și mai dârz pentru visul meu. Iar lupta aceasta poate fi foarte dură uneori, o luptă care te învață că după fiecare căzătură trebuie să te ridici și să lupți și mai intens pentru visul tău. Lupta a fost mereu făcută mai ușoară de toți oameni care au crezut în mine și mi-au dat și mai mult curaj să lupt, să dovedesc că și o tânără din România care a început fără relații, resurse sau recomandări poate ajunge un cercetător specializat pe China cunoscut la nivel internațional.

 Mereu mi-a fost greu să vorbesc despre mine, dar cred că tenace ar fi cuvântul care m-ar descrie cel mai bine. Tenace pentru că am căzut de multe ori, dar de tot atâtea ori m-am ridicat și am continuat să lupt pentru visul meu”.

 

În concluzie, „Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume” este un citat atribuit lui Mahatma Gandhi, dar care se pare că nu ar fi fost rostit de el niciodată, însă rămâne motto-ul meu în viață.

 

Sursa: Capital.ro
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata