Plătești până pe 25 mai sau riști amendă! Despre ce taxă e vorba. Puțini antreprenori cunosc în detaliu cum funcționează impozitul pe construcții nerezidențiale, cunoscut popular drept „taxa pe stâlp”. În realitate, această obligație fiscală nu vizează doar hale industriale sau clădiri de birouri, ci și elemente aparent minore, precum gardurile, împrejmuirile sau platformele betonate. Pentru a beneficia de bonificația de 10%, contribuabilii trebuie să achite suma datorată până cel târziu pe 25 mai.
Mai mult decât hale și clădiri: ce se încadrează la „taxă pe stâlp”
În multe cazuri, antreprenorii uită să ia în calcul anumite active din patrimoniul firmei care intră sub incidența acestei taxe. Întrucât sunt considerate construcții conform clasificării contabile, gardurile, rampele sau suprafețele betonate sunt impozabile. Plata acestui impozit este obligatorie, iar în cazul achitării integrale până la termenul limită, firmele pot aplica direct bonificația de 10% în declarația fiscală.
„Prima reacție a firmelor ar putea să fie că nu li se aplică acest impozit. Sfatul meu este să se verifice cu atenție registrul mijloacelor fixe la sfârșitul anului trecut, la clasa 1 ‘Construcții’, și să se facă cross-check și cu rapoartele de evaluare pe baza cărora s-a stabilit baza de calcul a impozitului pe clădiri, pentru a identifica toate acele construcții care nu au îndeplinit definiția clădirilor, acestea nefiind astfel incluse în baza de calcul a impozitului pe clădiri”, explică Nadia Oanea, consultant fiscal și fondatoarea firmei Tax & Training.
Ea subliniază că lista de construcții vizate include și „gardurile și împrejmuirile, platformele betonate, rampele de încărcare / descărcare etc., dacă vorbim de mijloace fixe comune multor domenii de activitate.”
Categoriile cele mai expuse
Există domenii economice în care această taxă are un impact semnificativ, precum agricultura, telecomunicațiile și industria petrolieră. În aceste sectoare, firmele dețin numeroase construcții care nu sunt încadrate ca imobile în sensul clasic, dar care intră în sfera de aplicare a impozitului pe construcții.
Cum se calculează suma datorată
Pentru construcțiile care nu se supun taxei pe clădiri, firmele datorează un impozit de 0,5% aplicat la valoarea netă contabilă, respectiv valoarea de achiziție minus amortizarea acumulată până la finalul anului anterior.
În cazul în care societatea folosește construcții aflate în proprietatea statului sau a unei administrații locale – prin contracte de concesiune, închiriere, administrare ori folosință gratuită – și care erau active în exploatare la 31 decembrie 2024, impozitul este redus, la o cotă de 0,25%.
Chiriașii care au făcut investiții: ce trebuie să știe
Chiriașii care au realizat lucrări de amenajare asupra spațiilor închiriate trebuie să verifice dacă acestea au fost recunoscute contabil drept construcții până la sfârșitul anului trecut. Într-un astfel de caz, există obligația de plată a impozitului pe construcții pentru anul curent.
„Dacă acestea au fost recepționate și înregistrate în contabilitate la sfârșitul anului trecut drept construcții, pentru acestea se datorează impozit pe construcții în 2025”, precizează Nadia Oanea. Ea adaugă că ar putea exista o excepție:
„O portiță ar fi dacă proprietarul și-a majorat baza de calcul a impozitului pe clădiri cu aceste amenajări (dacă ele majorau valoarea clădirii cu cel puțin 25%), însă trebuie spus că, fiind vorba de 2 contribuabili diferiți (proprietarul care plătește impozit pe clădiri, respectiv chiriașul care ar datora impozit pe construcții), nu este clar dacă legea ar exclude aceste construcții de la plata impozitului de către chiriaș pentru că proprietarul a plătit pentru valoarea lor impozit pe clădiri.”
Calendarul fiscal
Impozitul pe construcții se achită în două tranșe egale: până la 30 iunie și până la 31 octombrie 2025. Pentru contribuabilii care nu au anul fiscal identic cu anul calendaristic, termenul limită se adaptează: sfârșitul lunii a șasea și a zecea din anul fiscal propriu.
Schimbări legislative recente
Acest impozit a fost introdus prin Ordonanța de Urgență OUG 156/2024, cunoscută sub denumirea de „ordonanța trenuleț”, și a fost ulterior ajustat printr-un nou act normativ, OUG 121/2025, după o serie de consultări între autorități și mediul de afaceri.
Modificările aduse în aprilie 2025 clarifică aplicabilitatea taxei. Nu intră sub incidența impozitului construcțiile aflate în afara teritoriului României – așadar, clădirile sau apartamentele deținute în alte state sunt exceptate.
Totodată, a fost exclusă din obligația de plată și infrastructura amplasată în marea teritorială a României, o prevedere importantă pentru sectoarele de tip oil & gas și transport maritim.
