Consecințele planului controversat al guvernului israelian de a revizui sistemul judiciar ar putea reduce producția economică cu 2,8% pe an în medie în următorii trei ani, a avertizat banca centrală a țării.
Bătălia asupra planurilor elaborate de noul guvern de linie dură al premierului israelian Benjamin Netanyahu – care ar slăbi semnificativ puterile sistemului judiciar – a declanșat cel mai mare val de proteste din ultimul deceniu și a aruncat Israelul în cea mai gravă criză politică din ultimii ani.
După trei luni de demonstrații și o scurtă grevă generală săptămâna trecută, care a închis bănci, magazine, porturi și aeroportul internațional Ben Gurion din Israel, Netanyahu a fost de acord să amâne reformele pentru a acorda timp pentru dialog.
Cu toate acestea, mai mulți oficiali guvernamentali au declarat în ultimele zile că, dacă nu se va ajunge la un acord până când parlamentul se va reuni din nou la sfârșitul lunii, vor merge mai departe, ceea ce ridică perspectiva unor noi proteste și perturbări.
Într-o prognoză publicată odată cu decizia sa de a majora luni rata de referință de la 4,25% la 4,5%, Banca Israelului a declarat că a modelat două scenarii „având în vedere incertitudinea enormă datorată proceselor legislative privind sistemul judiciar și implicațiile economice ale acestora”.
În primul, în care disputa privind revizuirea a fost rezolvată fără probleme, banca centrală a prognozat o creștere de 2,5% în acest an și de 3,5% în 2024.
Dar în cel de-al doilea scenariu, în care modificările judiciare au afectat prima de risc, exporturile, consumul și investițiile Israelului, lovitura asupra PIB-ului ar fi între 0,8% și 2,8% pe an, în medie, în următorii trei ani.
Banca centrală a adăugat că cel de-al doilea scenariu a fost „însoțit de un nivel mai ridicat de incertitudine decât prognoza standard, în ceea ce privește intensitatea și persistența șocurilor” și că acesta a fost motivul pentru care a decis să prezinte prognoza pentru un singur bloc de trei ani.
Oficialii guvernamentali spun că schimbările – care ar oferi coaliției de guvernare un control mai mare asupra numirii judecătorilor și ar limita sever capacitatea instanței supreme de a anula legi – sunt necesare pentru a ține în frâu un sistem judiciar prea activist.
Dar criticii – printre care se numără foști și actuali ofițeri de securitate, foști șefi ai băncii centrale, directori din sectorul tehnologic și opoziția politică – consideră planurile ca fiind o acaparare de putere motivată politic care va submina controalele și echilibrele, va deschide calea pentru eviscerarea drepturilor minorităților, va încuraja corupția și va afecta economia.
Grupul de reflecție Start-Up Nation Policy Institute din Israel a declarat duminică că investițiile de capital de risc în start-up-urile din țară au scăzut la 1,7 miliarde de dolari în primele trei luni ale anului, cea mai mică cifră trimestrială din 2018 și în scădere față de un prim trimestru record de 6,7 miliarde de dolari cu un an înainte.
Performanța sectorului a fost influențată de înrăutățirea condițiilor economice globale și de bătălia privind revizuirea judiciară a Israelului, a declarat. „Deși este imposibil să separăm cele două efecte – recesiunea globală în curs de desfășurare și tulburările interne – combinația pune grav în pericol viitorul sectorului de înaltă tehnologie din Israel.”
Sursa – www.ft.com