În planurile UE de a procura materii prime esențiale care ar putea însemna deteriorarea mediului pentru a salva clima și explic de ce Bruxelles-ul este îngrijorat de faptul că parlamentarii Georgiei se încurcă reciproc.
Pentru a accelera tranziția ecologică, UE dorește să aprovizioneze și să proceseze materii prime mai strategice, cum ar fi borul sau magneziul, pe propriul său teritoriu. Dar cu ce cost?
În acest context, UE este foarte dependentă de alte țări pentru unele dintre ingredientele cheie ale tehnologiei curate, cum ar fi cobaltul, care este utilizat în baterii și provine în principal din Republica Democrată Congo și este rafinat în China.
Citeste si:
Proiect de lege vazut de Laura Dubois și Alice Hancock la Bruxelles, își propune ca țările UE să extragă suficiente minereuri, minerale și concentrate pentru a produce cel puțin 10% din materiile prime strategice până în 2030. Cel puțin 40% din materialele folosite ar trebui să fie procesate în UE până atunci.
Dar producerea mărfurilor pentru a deveni verde ar putea ajunge să dăuneze naturii.
Comisia Europeană dorește ca proiectele strategice de materie primă să fie considerate de interes public, adică ar putea primi derogări de la anumite legi de protecție a naturii.
Pentru comision, viteza este esențială. Conform propunerii, proiectele miniere ar trebui să primească autorizații în cel mult 24 de luni, cu un termen limită de 12 luni pentru proiectele care implică doar procesare și reciclare. De asemenea, aceștia pot beneficia de o varietate de scheme de investiții publice și private.
Ecologiștii sunt, deloc surprinzător, nemulțumiți. „Suntem foarte critici cu privire la slăbirea zonelor protejate și cu biodiversitate ridicată pentru proiectele miniere”, a spus Tobias Kind-Rieper de la WWF.
Și dacă nu există materii prime la sursă? Statele membre ar trebui să le caute, elaborând programe naționale de explorare care să fie actualizate la fiecare cinci ani.
Cu toate acestea, jucătorii din industrie sunt sceptici dacă noile reguli le pot rezolva adevăratele probleme.
Evangelos Mytilineos, președintele organismului european de comerț cu metale Eurometaux, a declarat că problema mai mare pentru industrie este costul energiei în bloc.
„Dacă nu acționează (pe energie), atunci nu există niciun motiv pentru a introduce Legea materiilor prime critice, deoarece oricum nu va fi nimeni în preajmă care să producă materii prime critice”, a spus Mytilineos.
Comisia Europeană nu a comentat imediat proiectul de lege, care urma să fie dezvăluit pe 14 martie.
Potențiala capturare a lui Bakhmut de către Rusia nu va „schimba valul acestei lupte”, a declarat ieri secretarul american al apărării Lloyd Austin, pe fondul sugestiilor că Kievul ar putea ordona o retragere după aproape nouă luni de luptă pentru orașul din estul Ucrainei.
Lupte cu pumnii în parlament pentru o lege despre care aliații voștri aspirați din vest despre care o spun că este direct din cartea de joc a lui Vladimir Putin? Nu este un aspect bun pentru democrația șuierătoare a Georgiei.
Concret, Georgia, care speră să adere la NATO și la UE, a fost odată văzută ca un far al valorilor occidentale într-un cartier post-sovietic cu probleme. Dar mai mult de un deceniu de guvernare din ce în ce mai grea din partea partidului Visul Georgian a întunecat această imagine.
Subliniind îngrijorările cu privire la traiectoria sa politică este o lege propusă recent pentru a reglementa „influența străină”, care a fost comparată cu legislația rusă împotriva mass-mediei libere și a ONG-urilor.
În timp ce parlamentarii au dezbătut ieri legea, a izbucnit o ceartă în cameră, timp în care președintele comisiei pentru afaceri juridice l-a lovit pe liderul partidului de opoziție Mișcarea Națională Unită, care se opune legislației.
Legea ar viza organizațiile care primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate și le va plasa sub monitorizarea guvernamentală. Este remarcabil de similar cu legislația rusă adoptată în 2012, care de atunci a fost folosită pentru a închide aproape toate grupurile societății civile și instituțiile media independente.
Georgian Dream a apărat nevoia de „transparență” a finanțării; grupurile de opoziție au spus că protestele de ieri împotriva legii vor continua.
Între timp, potențialii parteneri internaționali ai țării au condamnat ferm proiectul.
„Această legislație nu este necesară. . . și nu este în interesul Georgiei”, a declarat ieri ambasadorul SUA la Tbilisi Kelly Degnan. UE a spus că este „incompatibilă cu aspirațiile (de aderare la bloc) și cu normele și valorile UE”.
Puțini se vor alinia pentru a lansa discuții de pace. În urmă cu aproximativ doi ani, președintele Consiliului UE, Charles Michel, a intrat în ultima criză politică majoră a Georgiei, când liderul opoziției a fost arestat (un incident care a implicat și lupte ale parlamentarilor). Michel a încheiat un acord în aprilie, declarând criza „încheiată”. Trei luni mai târziu, Georgian Dream a rupt-o.
Sursa – www.ft.com
