Avertisment dur pentru investitori. Ce se intampla cu rezerva de 80 miliarde euro a BNR

Discuțiile recente despre managementul defectuos din companiile de stat aduc în prim-plan o vulnerabilitate cronică a economiei românești. Profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan demontează mitul instituțiilor de control și explică de ce privatizarea rămâne singura soluție reală pentru stoparea risipei.

Mitul salvatorului si realitatea din companiile de stat

Totul a pornit de la dezvăluirile premierului Ilie Bolojan privind situația de la Hidroelectrica. Acolo se acordă bonusuri substanțiale în absența unor investiții pe măsură.

Până la urmă, lucrurile sunt destul de simple. „Dl. Bolojan ne prezintă managementul prost de la Hidroelectrica, care își dă bonusuri de sute de mii de euro, fără să facă investiții. Excelent. Sunt de acord cu ce spune. DAR Nu duce raționamentul până la capăt. Ce lecție trebuie să tragem noi din povestea asta? Că firmele de stat trebuie privatizate, fiindcă o companie privată este atentă cu banii acționarilor, în timp ce o companie de stat prăpădește banii acționarilor/cetățenilor și hrănește nomenclatura securistă.”

Dar oare chiar ne putem baza pe un singur om pentru a curăța un sistem întreg? Economistul respinge categoric ideea unor personaje providențiale. „Doar nu suntem copii să credem în călărețul pe cal alb care vine să salveze România… și nici nu putem crede că dl Bolojan se poate teleporta în toate companiile de stat și poate conduce toate ministerele, astfel încât să descopere cum se prăpădește banul public peste tot. Cineva ca dl Bolojan poate să fie azi și mâine să nu mai fie. Călărețul pe cal alb nu există. asa ca PAVĂZA AUTENTICĂ ÎN CALEA HOȚIEI ESTE PROPRIETATEA PRIVATĂ, ochiul stăpânului îngrașă vaca, după cum bine spune un proverb românesc.”

Institutiile de supra control genereaza doar risipa

Într-o analiză detaliată publicată recent de Capital, se aduce în discuție și utilitatea noilor agenții guvernamentale. E drept că statul a înființat structuri peste structuri.

„A, și să nu uit: pentru ce avem AMEPIP?? Pentru ce? Nu este AMEPIP însăși o mare risipă, din moment ce dl Bolojan și alți miniștri descoperă sistematic risipa banului în diverse companii de stat? Oh, ba da, e o mare risipă, nici nu trebuia creată, niște reformiști adevărați nu ar fi creat o instituție de supra-supra-supraveghere. ***”

Adevarul despre rezerva de 80 de miliarde de euro a BNR

Trecând la stabilitatea monetară, discuția se mută pe un teren mult mai tehnic. V-ați gândit vreodată cum reușește leul să reziste în fața atâtor șocuri politice? Răspunsul stă în politica Băncii Naționale a României.

„În altă ordine de idei, referitor la cursul de schimb, trebuie re-re-re-re-re-re-amintit că România nu are un regim de curs de schimb flexibil, ci unul de flotare controlată, un curs aproape fix, ținut de BNR. Care face ce? Care cumpără la greu valută în vremurile bune și care vinde valută când apar momente de emoție precum cele din prezent. BNR are 80 de miliarde euro cu totul în visterie, ceea ce este o sumă enormă, reprezintă circa jumătate din masa monetară (depinde cum o definim) în lei.”

Această sumă ne oferă un confort pe termen scurt. „Este o rezervă mai mică decât cea din 2009, dar tot este foarte mare, mai mare decât a unor bănci centrale care aveau prin lege obligația să țină cursul de schimb fix, de exemplu, Bulgaria avea, înainte de 1 ianuarie, rezerve mai mici decât România (raportate la masa monetară). Devalorizarea puternică a leului este ultima noastră problemă fiindcă nu se poate întâmpla, dacă BNR intervine, și BNR intervine, fiindcă asta e politica ei; doar constat un fapt, nu ceva ce-mi place sau displace (putem dezbate, fireste dacă BNR procedează bine).”

Pretul platit de mediul de afaceri autohton

Numai că liniștea de pe piața valutară nu se transpune automat în piața de capital.

Aici regulile jocului sunt dictate strict de investitori.

„Altele sunt problemele. Panica generată de perspectiva ascensiunii la putere a unor nulități se reflectă în costul împrumuturilor. Și acolo nu e nimeni care să ne asigure vreo „fixitate”. Acolo plătim cât cere piața.”

Iar presiunea devine uriașă pentru antreprenorii locali care încearcă să crească afaceri într-un mediu fiscal ostil. Dincolo de cifrele seci (inflație record, taxe majorate), se ascunde un fenomen mult mai periculos pentru viitorul economic. „Pentru a fi mai independentă financiar, România ar trebui să ducă o politică de încurajare a acumulării de capital însă, din păcate, marea coaliție din ultimul an a perpetuat politica de descurajare a acumulării de capital dusă de ceva timp. Taxe din ce în ce mai mari, campionii Europei la inflație, deficite colosale, toate astea frânează „prinderea cheagului”, duc chiar la export de capital (Dubai, remember?) și întrețin o situație pe ansamblu fragilă.”

Și așa ajungem la iluzia fondurilor externe.

„Iar ajutorul extern este drogul care maschează această realitate; banii europeni care intră în țară maschează banii care pleacă și capitalul care nu este creat din pricina barierelor și a descurajării fiscale”

Fără o schimbare radicală de abordare, banii europeni vor continua să acționeze doar ca un analgezic temporar. Între timp, companiile românești care reușesc să supraviețuiască acestui climat fiscal vor fi nevoite să caute soluții de finanțare tot mai scumpe pe piețele internaționale.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetNattasha Black și Laurențiu Bălăucă, 31 de ani, intră în cel mai dur test al relațieiLyla0,5 mm are pielea pleoapelor și 30-45 de zile cresc genele. De ce frecatul ochilor le afectează atât de ușorRevista Ioana20°C și 30°C păstrează negrul intens mai mult timp. Află cum speli corect hainele ca să nu se decoloreze rapidNews24Medicamentul Rasonque dublează supraviețuirea în cancerul pancreatic. FDA a grăbit aprobarea pentru pacienții fără alte opțiuniDolce SportDupă 6 etape fără victorie, Alexandru Meszar confirmă negocieri cu investitori străini pentru UTA AradGetPonyPână în august 2027, primăriile din marile orașe pot taxa sau interzice mașinile vechi în centru