Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

Elevii din anii terminali care au încheiat anul școlar precedent cu media generală sub 7 intră într-un program săptămânal de învățare remedială, iar școlile trebuie să aloce ore, profesori și organizare suplimentară pentru această intervenție.

2.200 de școli au beneficiat până în 2026 de granturi pentru activități remediale prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, iar peste 2.500 de unități de învățământ cu vulnerabilitate ridicată au fost incluse în scheme de granturi din fonduri europene și PNRR. Aici se vede baza financiară pe care ministerul își sprijină noul pachet.

Măsurile apar într-un răspuns oficial al Ministerului Educației din 10 august 2026, formulat după întrebarea parlamentară adresată de deputata Cristina-Emanuela Dascălu pe 17 iulie. Pachetul urmărește rezultatele la Evaluarea Națională și diferențele dintre elevi.

Pentru școli, obligațiile noi se împart între recuperarea elevilor și monitorizarea profesorilor:

  • elevii din anii terminali cu media generală sub 7 în anul școlar precedent intră la învățare remedială săptămânală;
  • elevii din clasele V-VII cu medii anuale sub 6 la Limba Română sau Matematică intră în programe similare, pentru a limita acumularea lacunelor înainte de anii de examen;
  • simulările pentru Evaluarea Națională rămân obligatorii.

Costul operațional nu este descris în sume noi, dar presiunea de implementare cade direct pe unitățile de învățământ care trebuie să asigure resursa umană și programarea acestor activități. În paralel, ministerul extinde și componenta de control asupra predării.

Profesorii intră într-un circuit de monitorizare care include asistențe la ore făcute de directori, consiliere pedagogică și activități de interasistență în cadrul catedrelor. Pe lângă această supraveghere, formarea continuă devine axată pe patru zone precise: evaluarea competențelor, predarea diferențiată, educația remedială și managementul clasei cu elevi din medii dezavantajate.

Subiectul a fost relatat și de Edupedu, iar răspunsul ministerului indică o intervenție concentrată pe școlile cu rezultate slabe și pe profesorii care trebuie integrați în programe de formare și consiliere. Potrivit Observator News, măsurile au fost formulate explicit ca răspuns la discrepanțele dintre rezultatele elevilor.

Planificarea orelor remediale și monitorizarea profesorilor

În practică, prima categorie vizată este cea a elevilor din anii terminali care au avut media sub 7, pentru că aici intervenția este legată direct de rezultatele la Evaluarea Națională. A doua categorie este formată din elevii de clasele V-VII cu sub 6 la Limba Română sau Matematică, unde ministerul mută presiunea mai devreme, înainte de clasa a VIII-a.

Pentru conducerile de școli, aceasta înseamnă că organizarea remedială nu mai poate fi tratată ca proiect punctual, ci ca activitate săptămânală recurentă. Iar pentru profesorii implicați, noul cadru adaugă atât ore de lucru pe recuperare, cât și obligația de a intra în formare pe metode de predare diferențiată și evaluare.

Disputa legislativă privind admiterea la liceu și schimbările curriculare

În același timp, planificarea pe termen mai lung rămâne prinsă între aceste măsuri și disputa legislativă privind admiterea la liceu. Camera Deputaților a votat amânarea examenului separat de admitere, însă proiectul a fost blocat în Senat și retrimis la comisie fără vot final. Următoarea dezbatere este programată pentru 1 septembrie.

Acest context vine pe fondul unor schimbări curriculare mai ample și al analizei noilor manuale școlare, în timp ce Evaluarea Națională rămâne reperul operațional folosit de minister pentru a cere recuperare suplimentară elevilor și formare suplimentară profesorilor.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
abandon scolar evaluarea nationala ministerul educatiei ore remediale