Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google
Noua variantă a legii salarizării fixează referința la 4.000 de lei și comprimă veniturile profesorilor de la 1 decembrie 2026
Proiectul noii legi a salarizării unitare reduce valoarea de referință la 4.000 de lei, aplicabilă de la 1 decembrie 2026, și menține o grilă salarială pentru profesori pe care sindicatele o consideră prea comprimată.
Suma de 4.000 de lei este sub nivelurile din versiunile anterioare ale proiectului, unde valoarea de referință a fost de 4.325 de lei inițial și 4.100 de lei în iulie. Pentru educație, aceasta înseamnă că principala cerință a sindicatelor, un salariu pentru debutant egal cu media brută pe economie (9.750 de lei), nu se regăsește în proiect.
Negocierile se desfășoară sub constrângeri fiscale, într-un moment în care Guvernul discută aceeași lege cu tot sectorul public și gestionează, simultan, cheltuieli fixe, inclusiv posibile restanțe salariale de 4,8 miliarde de lei către judecători. România trebuie să scadă treptat ponderea cheltuielilor salariale în PIB, după ce a depășit pragul de 60%.
Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a explicat pentru Adevărul că baza de calcul folosită de guvernanți pentru salariul de intrare este de 8.600 de lei, nu de 9.750 de lei, cât reprezintă media brută pe economie invocată de sindicate.
„Principala noastră revendicare, una legitimă și chiar reglementată prin lege, a fost complet ignorată: salariul de debutant din învățământ trebuie să fie egal cu media brută pe economie, iar grila salarială să fie construită pe verticală, ținând cont de gradele didactice, vechime și alte criterii profesionale. În acest moment, salariul de debutant este cu 1000 de lei mai mic decât ar trebui, iar dacă ne raportăm la media brută pe economie, care este acum de 9750 de lei. Guvernanții au luat ca bază o valoare de 8600 de lei, corespunzătoare unei medii de acum aproape trei ani.
”
Diferența de arhitectură salarială este importantă și pe parcursul carierei. Sindicatele arată că raportul dintre salariul de început și cel de final de carieră este de doar 1,2:1 în grila propusă, față de 1,4:1 sau 1,5:1 în alte domenii bugetare. Pentru școli și licee, aceasta reduce stimulentul financiar, atât la intrarea în sistem, cât și pentru o rămânere pe termen lung.
Presiunea se observă deja în resursa umană. În sistem predau 6.300 de profesori fără studii de specialitate, iar peste 2.000 dintre aceștia au apărut în ultimul an. Aproximativ 150.000 de elevi nu au profesori calificați, conform estimărilor sindicale Adevărul.ro.
Liderul FSLI a legat direct noua formulă salarială de riscul adâncirii deficitului de personal calificat.
„Dacă această lege va fi adoptată, va însemna practic sfârșitul învățământului românesc, mai ales că resursa umană este deja grav afectată. Am ajuns la 6.300 de profesori care predau fără studii de specialitate, iar doar în ultimul an, din cauza măsurilor luate prin Legea 141, s-au adăugat peste 2.000 de astfel de cazuri.”, a declarat Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), pentru Adevărul.
Sporurile noi mută discuția de la salariul de bază la adaosuri limitate
Proiectul aduce și modificări structurale prin sporuri, dar acestea nu rezolvă nemulțumirea legată de baza de salarizare. În învățământul preuniversitar, consilierii școlari pot primi un spor de până la 5%, iar cel de dirigenție variază între 10% și 20% din valoarea de referință, în funcție de numărul de elevi. Învățătorii și educatoarele primesc un spor de 10% din valoarea de referință.
În învățământul superior, apare un spor de până la 10% pentru personalul didactic care îndrumă studenții ca tutore de an, cuantumul fiind stabilit de universități. Bugetar, aceste adaosuri oferă o flexibilitate mai mare decât o creștere amplă a bazei salariale, dar pentru angajați ele nu compensează diferența reclamată la intrarea în profesie.
Condiția care poate anula orice negociere rămâne plafonul fiscal
Constrângerea majoră este anvelopa salarială totală. Estimările economice indică o limitare a creșterii anuale la aproximativ un miliard de lei, din cauza angajamentului de a reduce treptat ponderea cheltuielilor salariale în PIB.
Andrei Caramitru, economist, a rezumat pentru Adevărul această limită în termeni direcți.
„Noi avem următoarele condiționalități, care pot să-i enerveze oricât și pe sindicaliști, și PSD-ul, și pe Grindeanu. E irelevant, pentru că acolo spune așa: am depășit 60%, iar ceea ce am agreat este să scădem, în următorii ani, cred că încă cinci ani mai sunt, gradual, procentul din PIB care se duce pe salariile bugetarilor.”, a declarat Andrei Caramitru, economist, pentru Adevărul.
Pentru finanțele publice, aceasta este ecuația centrală: presiunea pentru salarii mai mari în educație concurează cu aceeași presiune din întregul sector bugetar, într-un spațiu fiscal deja limitat. Pentru sistemul școlar, costul unei grile prea strânse se mută însă în recrutare, retenție și, în final, în calitatea forței de muncă formate în anii următori.
Proiectul va fi dezbătut în Parlament, iar negocierile dintre Guvern și sindicate continuă pe aceeași linie: spațiu bugetar limitat, cereri salariale în creștere și o educație care intră în discuție cu 6.300 de profesori fără studii de specialitate deja la catedră.
Citește și:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetHarry și Meghan sunt așteptați împreună la Nottingham pentru prima apariție după revenirea în Marea Britanie
LylaUn zahăr din carne a fost legat de creșterea cu 63% a riscului relativ pentru diabetul de tip 2
Revista IoanaCum recunoști semnele unui AVC și de ce ai nevoie de ajutor medical chiar dacă simptomele dispar
News24Alexus Grynkewich va explica la Varșovia cum poate NATO să învingă Rusia dacă aceasta atacă
Dolce SportSepsi caută investitori după reducerea banilor de la Budapesta. Dioszegi ia în calcul un credit
GetPonyTransportatorii cer tichete TollRo la benzinării după blocaje la plată și erori de traseu
