În prezent, eurodeputați din toate grupurile politice, cu excepția ID de extremă dreapta, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la vulnerabilitatea UE în ceea ce privește interferențele pe scară largă și campaniile de dezinformare desfășurate de Rusia împotriva UE – un fenomen pe care unii l-au catalogat drept „Russiagate”.
De altfel, grupurile, fără ID, au depus moțiuni prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la interferențele străine în UE într-o rezoluție care va fi supusă la vot joi (8 februarie).
Concret, dezbaterea de la începutul acestei săptămâni a avut loc în urma acuzațiilor la adresa lui Tatjana Ždanoka, o eurodeputată letonă care a fost anterior membră a grupării Verzilor/ALE. Ždanoka ar fi lucrat pentru FSB, serviciul de informații rusesc, timp de cel puțin peste un deceniu, potrivit unei investigații recente a ziarului rusesc The Insider.
În momentul de faţă, vestea că un europarlamentar ar putea fi un activ direct al serviciilor de informații străine a sporit îngrijorările cu privire la vulnerabilitatea UE în fața interferențelor străine. Partidul lui Ždanoka, Uniunea Letonă-Rusă, a fost suspendat ulterior de către AEP, în timp ce Ždanoka însăși a fost deja expulzată de către grupul Verzilor/AELS în 2022, din cauza refuzului său de a condamna invazia lui Putin în Ucraina.
În plus, faptul că acuzațiile împotriva lui Ždanoka marchează un nou minim alarmant, eurodeputații și oficialii UE au exprimat o îngrijorare generalizată cu privire la vulnerabilitatea UE la dezinformarea și interferențele rusești înaintea alegerilor europene.
În opinia sa, „Războiul de idei al Kremlinului este o armă de manipulare în masă de mai multe milioane de euro. Este folosit pentru a ne induce în eroare și a ne înșela cetățenii, pentru a diviza, a polariza și a exploata vulnerabilitățile societăților noastre”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, menționând ca exemple de amenințări rapoartele germane privind campaniile rusești de dezinformare pe X (fostul Twitter), propaganda rusă de „denazificare” în războiul împotriva Ucrainei, dar și presupusele legături între mișcarea de independență catalană și oficiali ruși.
La rândul său, Sandra Kalniete, europarlamentar leton și inițiatoarea dezbaterii în numele Partidului Popular European (PPE) de centru-dreapta, a calificat chiar acuzațiile la adresa lui Ždanoka drept nesurprinzătoare.
Astfel, „Mai alarmant este că ea nu este singura care urmărește liber politica de interferență rusă”, a spus ea, acuzându-i printre alții pe fostul cancelar german Gerhard Schröder și pe fostul premier francez François Fillon că au acționat pentru interesele rusești.
În toate moțiunile depuse și-au exprimat îngrijorarea cu privire la acuzațiile împotriva lui Ždanoka, majoritatea grupurilor declarându-se, de asemenea, îngrijorate de legăturile dintre Rusia și partide de extremă dreapta precum Frontul Național din Franța și FPÖ din Austria, precum și de europarlamentarii de extremă stânga și de extremă dreapta care ar fi promovat propaganda Kremlinului.
Apoi, Renew, PPE și ECR au subliniat, de asemenea, vulnerabilitatea parlamentului UE în sine, citând preocupările legate de accesul cetățenilor și simpatizanților ruși la clădirile parlamentului și la resursele sale.
În viziunea sa, „Trebuie să consolidăm cultura de securitate în acest parlament”, a declarat pentru EUobserver eurodeputata franceză de la Renew, Natalie Loiseau, subliniind necesitatea unor autorizații de securitate în parlament.
Însă, în ciuda preocupărilor larg împărtășite cu privire la vulnerabilitatea UE, deputații europeni au sfârșit, de asemenea, prin a schimba replici între ei cu privire la închiderea ochilor la corupție și interferențe.
Cu toate acestea, deși subliniază pericolul deosebit reprezentat de extrema dreaptă și extrema stângă, amenințarea nu se limitează la partidele de la extreme, a susținut Loiseau. „Aș sfătui fiecare grup politic în parte să se asigure că totul este foarte clar în propriul grup”, a spus ea.
Practic, în timpul dezbaterii de marți, Ždanoka însăși a rămas sfidătoare. „Da, sunt un agent, un agent pentru pace”, a spus ea, susținând că lucrează pentru „Mir”, un cuvânt care înseamnă în limba rusă atât „lume”, cât și „pace”.
Însă, proiectul de rezoluție care urmează să fie votat joi, nu se limitează în niciun caz la cazul Ždanoka. În special, primul caz de interferență citat de rezoluție se referă la finanțarea de către Kremlin a partidelor de extremă dreapta, în special un împrumut de 9,4 milioane de euro de la o bancă rusă pentru partidul lui Marine Le Pen, care a exprimat ulterior, în mai multe rânduri, opinii pro-rusești.
Încă de anul trecut, vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourová, a avertizat că riscul dezinformării venite din partea Rusiei este deosebit de „grav” în contextul alegerilor naționale și europene.
Aşadar, EUobserver a dezvăluit anterior unii dintre cei mai favorabili eurodeputați din Parlamentul UE care sunt favorabili Rusiei. Spoiler: Zdanoka făcea parte din listă.
Sursa: euobserver.com