CNAS schimbă regulile pentru aprobarea medicamentelor scumpe din farmaciile românești

O singură fiolă de medicament poate costa 1,8 milioane de euro. Acesta este prețul pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) îl plătește pentru a salva viața unui copil cu amiotrofie spinală. Cheltuielile pentru tratamentele inovatoare, în special pentru bolile rare, au explodat, punând o presiune uriașă pe un buget oricât de mare. Doar pentru cei 6.700 de pacienți cu boli rare, nota de plată a CNAS a ajuns la 1,3 miliarde de lei în 2025, de peste șase ori mai mult decât în 2018. Ca răspuns, CNAS înființează în premieră un departament de farmacoeconomie, o structură menită să analizeze la rece fiecare leu cheltuit.

Urmărește Financiarul pe Google News Adaugă Financiarul ca sursă preferată

Cifrele din spatele crizei: o notă de plată în creștere exponențială

Bugetul total al CNAS pentru medicamente se ridică la aproximativ 26 de miliarde de lei. Din această sumă, o felie tot mai mare este direcționată către un număr relativ mic de pacienți. Cei peste 6.700 de români diagnosticați cu boli rare consumă 1,3 miliarde de lei, adică 5% din întregul buget. Costul mediu anual pentru un astfel de pacient este de 40.000 de euro. Problema este ritmul de creștere. Din 2018, numărul pacienților s-a dublat, dar decontările făcute de Casă au crescut de la 200 de milioane de lei la 1,3 miliarde.

Președintele CNAS, dr. Horațiu Moldovan, a subliniat că sistemul bazat pe solidaritate este singurul capabil să susțină astfel de costuri. „Când semnez câte un ordin de președinte CNAS pentru alocarea de tratamente care pot salva viața unor pacienți și ale căror costuri sunt de 1,8 milioane euro pentru o fiolă/pacient, înțeleg de ce e important ca statul să fie prezent”, a declarat acesta. El a adăugat că mecanismele private de asigurare, suplimentare sau complementare, „foarte greu pot să fie suportate” astfel de cheltuieli. Susținerea financiară a sistemului a fost posibilă și datorită unei creșteri a numărului de contributori la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), de la 7 milioane la 12 milioane începând din august 2025, ceea ce a adus un plus de aproximativ 9 miliarde de lei la buget.

Ce este și ce va face noul departament de farmacoeconomie

În fața acestor presiuni financiare, CNAS a decis să nu mai navigheze fără o busolă economică precisă. Noul departament de farmacoeconomie va funcționa ca un filtru analitic. Aici, medici și economiști din cadrul Casei vor lucra alături de experți din mediul academic, începând cu un parteneriat deja semnat cu Academia de Studii Economice (ASE) din București. Misiunea lor este simplă în teorie, dar complexă în practică: să evalueze dacă beneficiile unui tratament nou justifică prețul cerut de producător. Analizele se vor baza pe „cifre, realități din teren și proiecții”, a explicat Moldovan, și vor fundamenta toate deciziile viitoare privind finanțarea programelor de sănătate.

Practic, acest departament va oferi Guvernului și conducerii CNAS argumentele necesare pentru a decide ce medicamente noi intră pe lista de compensate și în ce condiții. Pe lângă această structură, CNAS va reînființa și comisiile proprii de specialitate. Acestea vor completa activitatea comisiilor de la Ministerul Sănătății și se vor concentra pe aspecte pragmatice precum regulile contractuale, controlul cheltuielilor și auditul medical.

Alinierea la standardele europene

Decizia CNAS nu este una izolată, ci vine în contextul unei schimbări majore la nivelul întregii Uniuni Europene. Începând cu 12 ianuarie 2025, a intrat în vigoare Regulamentul UE privind Evaluarea Tehnologiilor Medicale (HTA). Acest cadru european stabilește o metodologie comună pentru evaluarea medicamentelor și dispozitivelor medicale inovatoare, cu scopul de a accelera accesul pacienților la tratamente eficiente. Regulamentul sprijină autoritățile naționale, precum CNAS în România, să ia decizii mai rapide și mai bine fundamentate privind prețurile și rambursarea. Experții români au fost implicați în negocierea acestui regulament, iar crearea unui departament specializat pe farmacoeconomie este un pas logic pentru implementarea noilor norme europene la nivel național.

Miza dublă: acces la inovație, dar fără risipă

Mesajul central transmis de șeful CNAS este că cele două obiective, extinderea accesului la tratamente de ultimă generație și eliminarea risipei, sunt inseparabile. „Nu putem vorbi despre extinderea accesului la tratamente inovatoare, inclusiv pentru pacienții cu boli rare, dacă nu suntem la fel de ambițioși când vine vorba de eliminarea risipei”, a punctat Horațiu Moldovan. El a insistat că rolul noilor structuri este să fie „un instrument de analiză și de echilibru”, pentru ca deciziile să fie „corecte și bine argumentate”.

„Fiecare leu cheltuit cu responsabilitate poate însemna un tratament în plus, o terapie începută la timp, o șansă pentru un pacient care e acum pe lista de așteptare. Îmi doresc ca aceste comisii să ne ajute să luăm decizii corecte, astfel încât banii contribuabililor să ajungă exact acolo unde e nevoie.” – Dr. Horațiu Moldovan, Președinte CNAS

Impactul final pentru pacienți ar trebui să fie o listă de medicamente compensate mai predictibilă și mai sustenabilă. Pe de o parte, evaluările riguroase ar putea accelera introducerea unor terapii cu adevărat inovatoare și eficiente. Doar că medicamentele cu un raport cost-eficiență slab ar putea intra mai greu sau deloc în sistemul de compensare. Echilibrul va fi delicat, mai ales în condițiile în care 70% dintre bolile rare debutează în copilărie, adăugând o presiune emoțională și socială imensă asupra oricărei decizii administrative.

Surse: