Costul uriaș al unei crize tăcute. Nota de plată de 76 miliarde de euro pentru Europa

Sănătatea mintală precară reprezintă una dintre cele mai semnificative provocări de sănătate publică și economice din Europa, cu un cost estimat la 76 de miliarde de euro anual pentru economiile continentului. Această sumă reprezintă aproximativ 6% din totalul bugetelor de sănătate, conform unui nou raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).

Costurile ascunse ale crizei de sănătate mintală

Impactul depășește cu mult cheltuielile directe. O mare parte din aceste costuri provin din faptul că afecțiunile mintale exacerbează alte probleme de sănătate fizică, ceea ce duce la tratamente mai complexe și, implicit, mai costisitoare. Dincolo de cifre, efectele se vor resimți puternic pe piața muncii. Organizația estimează o reducere medie anuală de 1,7% a PIB-ului între 2025 și 2050, cauzată în principal de scăderea participării la forța de muncă și a productivității.

Iar consecințele umane sunt la fel de grave. Tulburările depresive majore, tulburările de anxietate generalizată și cele legate de consumul de alcool vor duce la o reducere cu 2,5 ani a speranței de viață sănătoasă în UE în următorii 25 de ani. Asta înseamnă echivalentul a aproximativ 28.000 de decese premature în fiecare an.

O problemă subestimată la scară largă

În țările OECD, rata tulburărilor mintale a crescut cu aproape 21% în ultimele două decenii, afectând acum mai mult de una din cinci persoane. Tulburările de anxietate sunt cele mai frecvente (aproximativ 40% din cazuri), urmate de tulburările depresive (20%) și de cele legate de consumul de substanțe (17%).

Numai că aceste date, deja îngrijorătoare, ar putea fi doar vârful aisbergului. Raportul notează că cifrele probabil „subestimează adevărata amploare a problemei, deoarece multe afecțiuni mai ușoare nu sunt diagnosticate sau rămân neraportate din cauza stigmatizării sociale persistente și a limitărilor din sistemele de sănătate existente”. Într-o analiză publicată recent de Euronews, se arată că decalajul este imens, iar acest lucru are implicații directe și pentru mediul de afaceri din România. Când aproape 67,5% dintre persoanele care au nevoie de îngrijiri de sănătate mintală în țările UE nu au acces la tratament, cum se traduce asta pentru companiile autohtone? Angajați mai puțin productivi, costuri mai mari cu concediile medicale și o presiune suplimentară pe un sistem de sănătate deja tensionat.

Tinerii, cei mai vulnerabili în fața presiunilor moderne

Anumite grupuri demografice sunt afectate în mod disproporționat: femeile, tinerii și persoanele cu un statut socio-economic scăzut. V-ați gândit vreodată la presiunea pusă pe generația tânără? În ultimii ani, mai mult de una din patru persoane cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani s-a confruntat cu o tulburare de sănătate mintală.

E drept că factorii sunt multipli. Restricțiile din timpul pandemiei de COVID-19, războiul, instabilitatea geopolitică și crizele economice au contribuit la această deteriorare. Până la urmă, vorbim de o generație crescută în crize succesive. La acestea se adaugă noi surse de stres. „Anxietatea legată de schimbările climatice a apărut ca o preocupare semnificativă pentru generația tânără, 84% dintre tinerii la nivel global raportând o îngrijorare moderată până la extremă cu privire la viitorul planetei”, au scris autorii raportului. Utilizarea problematică a rețelelor sociale este, si identificată ca o preocupare majoră.

Politicile naționale nu țin pasul cu realitatea

Deși majoritatea țărilor dispun de cadre politice naționale privind sănătatea mintală, un decalaj vizibil de tratament persistă. Raportul identifică mai multe bariere care împiedică accesul la tratament, cum ar fi plățile directe pentru anumite terapii, lipsa serviciilor specializate (în special în zonele rurale) și deficitul de profesioniști.

Soluția pare să vină dintr-o schimbare de paradigmă. O tendință cheie de reformă este mutarea managementului de la spitale la intervenții comunitare, inclusiv în sistemul de îngrijire primară, în școli și la locurile de muncă. După cum subliniază autorii, „abordările preventive timpurii, în afara spitalelor, pot fi eficiente și mai puțin costisitoare”.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaHarrods a deschis la Londra un pop-up cu modă de lux africană și diasporică, deschis până pe 27 octombrieRevista IoanaCopiii nu mai duc aviz epidemiologic după vacanță, dar ANSVSA a pornit controale în școli și la firmele de cateringNews24Incendiu într-un apartament din Roman luni seară. Trei persoane, între care doi copii, au ieșit singureDolce SportNovak Djokovic iese oficial din top 10 ATP pe 14 septembrie, după eliminarea din primul tur la US OpenGetPonyDacia avertizează că Duster și Bigster ar putea pleca de la Mioveni anul viitor din cauza costurilor la energieBravonetUS Open 2026 joacă dublu, cu surprize pe teren și nume mari în tribune, în plin New York Fashion Week