Sistemul medical românesc în 2026: reformă sau improvizație

Sistemul medical românesc se pregătește pentru 2026, anul în care reformele anunțate trebuie să se vadă concret în funcționarea spitalelor și programelor naționale, după un 2025 marcat de bugete insuficiente și tragedii medicale, potrivit Adevărul.

Finanțarea rămâne marea miză

Prima provocare majoră este finanțarea sistemului. După presiunile asupra bugetului CNAS din 2025 și acumularea de arierate, regândirea mecanismelor de plată devine o necesitate. România rămâne sub media Uniunii Europene la finanțarea sănătății, cu 6% din PIB în 2025, față de 8-9% media UE.

Pentru 2026, ținta depășește 6,5% din PIB, ceea ce înseamnă un buget de aproximativ 80-85 de miliarde de lei. O parte semnificativă ar trebui să acopere arieratele acumulate. Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), subliniază problema: „Cu siguranță mi-aș dori să fie o finanțare corectă a sistemului de sănătate și să nu mai stăm în fiecare an să auzim că spitalele nu mai au bani pentru programe de medicamente, că nu mai au bani pentru ser fiziologic sau nu reușesc să achiziționeze seringi.”

Digitalizarea în faza critică

A doua probă majoră este digitalizarea. După funcționarea deficitară a Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate în 2025, Ministerul Sănătății și CNAS au anunțat accelerarea implementării dosarului electronic al pacientului și extinderea programărilor online. Miza nu mai este lansarea platformelor, ci funcționarea lor fără blocaje.

Telemedicina ar trebui să devină un segment dezvoltat în 2026, cu obiectivul ca populația din mediul rural să beneficieze de consultații la distanță. Medicina de familie va fi mai bine susținută prin stimulente pentru acoperirea zonelor deficitare. Implementarea registrelor de pacienți, amânată de decenii, rămâne esențială pentru monitorizarea în timp real.

Infrastructura și programele de screening

Investițiile în infrastructură rămân sub lupa publică. Spitalele regionale din Iași, Cluj și Craiova, care cumulează peste 2.000 de paturi, ar trebui să intre într-o fază vizibilă de execuție în 2026. Acestea reprezintă un test al capacității administrative a statului și un risc de pierdere a fondurilor europene dacă termenele nu sunt respectate.

Programele de screening lansate în 2025 vor fi consolidate în 2026, cu o mai bună finanțare și implicare a medicilor de familie. Sunt vizate milioane de persoane pentru investigarea cancerelor de col uterin, sân și colorectal, plus screening pentru bolile cardiovasculare și diabet. La vaccinare se urmărește creșterea substanțială a ratelor la principalele vaccinuri din programele naționale.

Relația public-privat în atenție

Pe fondul tragediilor medicale din 2025, relația dintre sistemul public și cel privat devine centrală. Discuția se mută de la concurență la reglementare și standarde uniforme de siguranță. Gănescu pledează pentru complementaritate: „Eu cred că ar trebui să fie servicii complementare. Un sistem privat poate investi în aparatură, poate pregăti personal, poate oferi servicii de calitate. Avem exemple: programul de dializă. 90% dintre pacienți sunt tratați în sistem privat.”

Există însă servicii care rămân responsabilitatea statului. „Sunt servicii pe care numai publicul poate să le ofere pentru că sunt cu costuri foarte mari. Sunt pacienți care n-au asigurare, sunt într-un accident de mașină, sau sunt lucruri complicate și e clar că numai sistemul public poate să rezolve”, punctează Gănescu. Zona gri apare în migrația medicilor între public și privat și în transferul pacienților.

Criza de personal și comunicarea

Criza de personal rămâne o vulnerabilitate structurală. Eficiența măsurilor va fi judecată după capacitatea reală a spitalelor de a funcționa fără suprasolicitare cronică. Gănescu identifică o problemă în comportamentul unor medici: „Sunt medici care la ora 8.00, 9.00, 10.00 pleacă de la spitalul public, se duc la spitalul privat și au același program, adică în loc să fie acolo unde este angajat, din păcate nu-l găsești.”

Comunicarea apare drept veriga cea mai slabă: „Cred că aici e cea mai mare problemă în sistemul de sănătate: comunicarea problematică. De multe ori e problematic că pacientul nu înțelege ce spune medicul sau medicul n-are timp să vorbească cu el, nu explică toate riscurile”, explică președintele COPAC.

Recâștigarea încrederii pacienților

Miza finală a anului 2026 este recâștigarea încrederii pacienților, grav afectată în 2025. În lipsa instrumentelor de monitorizare, sistemul continuă să reacționeze la crize, nu să le prevină. „De fiecare dată noi stingem focul”, sintetizează Gănescu situația actuală.

Pentru pacientul de rând, așteptările sunt clare: mai multă siguranță, acces mai rapid și continuitate. Dacă nu, 2026 va fi încă un an în care sistemul funcționează pe avarie. Dincolo de procente și promisiuni, acolo se va vedea dacă reformele chiar au produs efecte concrete în viața de zi cu zi a românilor.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetIrina Rimes părăsește Vocea României din 2027, după opt sezoane. Juriul show-ului de la PRO TV se schimbăLylaCurtain crop se anunță tunsoarea toamnei 2026. Cum arată bobul scurt cu breton perdea și cui i se potriveșteRevista IoanaO casă din 1959 a fost renovată fără extindere mare. Cum a păstrat lemnul și șemineul originalNews24România încearcă să deblocheze exporturile de ovine și caprine. Planul ANSVSA merge la susținere oficialăDolce SportCezar Crețu a câștigat la Augsburg primul titlu Challenger și a urcat pe locul 230 ATP, lider între româniGetPonyUn Fiat 500 din 1975 a ajuns la RAR Vaslui pentru omologare. Inginerii au fost surprinși de cât de mic este