A fost descoperit „Un amestec hibrid dintre o puică uriașă și un pitbull”

O zonă din Transilvania a devenit celebră în lumea științifică pentru descoperirea unor fosile de dinozaur foarte rare. Printre ele se află şi „Balaurul bondoc”, găsit lângă Râpa Roşie.

În România, Râpa Roşie este o rezervație geologică cu o suprafaţă de 10 hectare situată la aproximativ trei kilometri de Sebeş.

Aici, au fost descoperite oase de dinozauri pitici erbivori (Magyarosaurus dacus, Zalmoxes sp.), bucăţi din ţestoasa denumită Kallokibotion bajazidi şi oasele celei mai mari fiinţe care zburat vreodată pe Pământ, pterosaurul denumit de cercetători Hatzegopteryx sp.

Printre ei, în toamna anului 2009, în zona Sebeşului, geologul și paleontologul clujean Mátyás Vremir, de la Societatea Muzeului Ardelean a descoperit cel mai complet schelet de dinozaur carnivor din Europa. Acesta datează de la finele Cretacicului și trăia pe Insula Transilvană. Fantastica fosilă în vârstă de 70 milioane de ani, aparține unei specii noi de theropoda.

Cercetările au fost efectuate, ulterior, de o echipă formată din paleontologi de la Universitatea Bucureşti şi cercetători americani de la Universitatea Columbia din New York. Numele de „balaur bondoc” caracterizează și tipul său morfologic.

Din cercetările acestora, balaurul bondoc reprezintă o specie înrudită cu velociraptorul, descoperit în CretacicuI MongoIiei, care a trăit în urmă cu aproximativ 80 de milioane de ani.

Rudele cunoscute până acum din familia Velociraptoarelor aveau câte 3 degete pe toate membrele și la cele posterioare numai câte o gheară de atac.

Astfel, „Pare un amestec hibrid dintre o puică uriașă și un pitbull, cu corp bondoc. Se caracterizează printr-un bust robust, membre posterioare foarte puternice si musculoase, membre anterioare gracile şi muIt alungite, acoperite cu pene.

Printre caracteristici s-ar enumera bazinul foarte larg, orientat posterior, membrele anterioare bidigitate și membrele posterioare terminate cu câte patru degete funcţionale, dintre care o pereche cu gheare mari, asemănătoare unui pumnal.

CaracteristiciIe anatomice şi morfofuncţionale sugerează o tactică de atac bazată probabiI pe ambuscade. Rudele cunoscute până acum din familia Velociraptoarelor aveau câte 3 degete pe toate membrele și la cele posterioare numai câte o gheară de atac”, susțin cercetătorii de la Societatea Muzeului Ardelean.

Cel mai probabil, balauruI bondoc de la Sebeş a murit înecat, cu ocazia unei viituri musonice, la o vârstă încă tânără, cadavruI lui fiind transportat şi îngropat în mâl, pe câmpia aluvială a râuIui.

Aşadar, cercetătorii au concluzionat că acest specimen este o nouă dovadă a conexiuniIor dintre fauna europeană şi cea asiatic-americană, sugerând un schimb activ de elemente faunistice, dintre care unele, ulterior, au evoluat independent pe Insulele arhipelagului european din Cretacic.

Sursa: www.antena3.ro

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Christa Pike revine în penitenciar după ce a supraviețuit tentativei de execuție prin injecție letalăDolce SportCristiano Ronaldo este suspendat preventiv în urma plecării din cantonamentul PortugalieiGetPonyCe probleme ale farurilor pot duce la respingerea la ITP și ce presupune inspecția de la aproximativ 180 de leiBravonetMegan Fox și-a lansat pagina pe platforma pe care o deține. Site-ul a căzut în câteva oreLylaCancerul intestinal nu a revenit la niciunul dintre cei 32 de pacienți din studiul NEOPRISM-CRCRevista IoanaCe bagaj poți lua în avion în 2026 fără plată separată și când ai nevoie de un tarif care include trolerul