Impactul crizei asupra economiei și societății românești, precum și soluțiile pentru revitalizarea economică sunt subiecte de interes crescut în rândul politicienilor, antreprenorilor și activiștilor din România.
Am avut ocazia să discutăm cu Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România, despre perspectivele sale referitoare la aceste teme. Iată declarația sa integrală:
Se vorbește tot mai frecvent despre necesitatea reformelor structurale, dar acest concept pare a rămâne destul de vag…
Cristian Pârvan: Reformele structurale, așa cum le percepe sectorul de afaceri, se concentrează pe modalitățile prin care putem îmbunătăți eficiența administrației publice. Deși s-au făcut multe declarații în acest sens, acțiunile concrete au fost limitate. Am afirmat constant că dacă Italia poate funcționa cu 11 ministere, nu vedem motivul pentru care România ar avea nevoie de 18.
O altă întrebare retorică pe care o ridic este legată de activitățile economice desfășurate de ministere; acestea ar trebui să se concentreze exclusiv pe atribuțiile lor specifice.
Un exemplu evident este Ministerul Sănătății, care se ocupă cu furnizarea medicamentelor pentru programele naționale. Această responsabilitate ar putea fi gestionată mai eficient de Casa Națională de Sănătate, având deja structuri și personal specializat.
De asemenea, Ministerul Muncii continuă să se implice în recrutarea forței de muncă pentru exporturi – o activitate ce ar trebui să revină firmelor private.
Aceste practici reflectă interese economice neclare și contribuie la menținerea unei structuri administrative ineficiente.
În contextul descentralizării propuse recent, susținem că responsabilitatea implementării măsurilor economice trebuie transferată către autoritățile locale. Cetățenii aleg președintele consiliului județean sau guvernatorii locali tocmai pentru a răspunde gestionării fondurilor publice alocate statului.
În prezent avem oficiali care gestionează problemele comunităților lor dar adesea spun că nu dispun de bani deoarece guvernul nu le-a alocat suficiente resurse.
Astfel de provocări trebuie abordate prin reformele structurale menite să genereze schimbări reale.
Dacă nu acționăm decisiv acum vom continua să stagnăm; s-a încercat adoptarea unei legi privind salarizarea unitară în sectorul bugetar însă până acum rezultatele sunt dezamăgitoare. Chiar dacă există o putere politică semnificativă la conducerea României actuale, lipsește curajul necesar pentru a implementa măsurile asumate.
Se discută intens despre introducerea unui impozit progresiv. Credeți că aceasta ar fi o inițiativă benefică din perspectiva mediului antreprenorial?
C.P.: La întâlnirea grupului PSD+PC am subliniat că orice modificare fiscal-structural poate fi realizată dar mediul antreprenorial respinge măsuri punctuale fără evaluări prealabile ale impactului acestora.
Impozitul progresiv este adeseori prezentat ca o soluție miraculoasă; totuși România a experimentat anterior un astfel sistem fiscal „original”, aplicat într-un mod populist – ideea fiind „scoatem bani din buzunarele celor bogați ca să ajutăm pe cei nevoiași”. În realitate însă impozitul progresiv utilizat corect în țările dezvoltate reprezintă un instrument esenţial pentru stimularea creșterii economice prin sprijinirea anumitor sectoare și descurajarea altora.
Un exemplu relevant provine din Franța unde s-a decis ca investițiile până la 50.000 euro destinate capitalizării firmelor pot beneficia de deducere fiscalã din impozitul pe avere.
Dacă scopurile noastre sunt doar câteva voturi suplimentare atunci vom continua strategia superficialã a redistribuirii veniturilor fără rezultate durabile.