El povestește și de piața meteoriților, pe care astfel de bucăți cerești pot fi mai scumpe decât orice metal prețios, chiar până la 5.000 de dolari gramul.
„E o piață foarte mare a meteoriților. Depinde de tip, dacă e analizat sau nu. Gramul poate ajunge până la câteva mii de dolari. Circa 5.000. Până prin anul 2000, să zicem, piața era destul de sus, erau niște prețuri foarte mari. Dar au început descoperirile din Sahara, de unde curg foarte mulți meteoriți și au mai scăzut prețurile. Ei au foarte mult fier și, dacă pică într-o climă ca a noastră, în câțiva ani se cam duc, dar Sahara este foarte uscată și îi păstrează foarte mult”, explică Răzvan Andrei.
În România sunt înregistrați oficial până acum opt meteoriți, ultimul dintre ei fiind cel de la Pleșcoi, Buzău. Meteoritul are 6,9 kilograme și a căzut în curtea unui localnic.
Luminița Zaharia spune că și în cazul acestui meteorit mic, aflat acum la Muzeul de mineralogie din Cluj, zgomotul a fost foarte puternic.
„Meteoritul a căzut în curtea unui domn, există și martori. L-a găsit imediat. A auzit zgomotul, pentru că e foarte puternic. Avem poze cu craterul pe care meteoritul l-a făcut, cu meteoritul în craterul respectiv, că omul nu l-a mișcat”, menționează Luminița Zaharia.
Dar meteoritul de la Pleșcoi n-a făcut decât un crater de câțiva centimetri, pentru că viteza meteoriților scade foarte mult după ce intră în atmosferă, împreună cu greutatea acestora.
„Un meteorit intră în atmosferă cu 25-50 km/s, dar frecarea cinetică e foarte mare și temperaturile ajung la câteva mii de grade, se evaporă. Viteza terminală e însă destul de mică. Ei se sting undeva la circa 30 de kilometri altitudine, de unde cad liber cu 200-300 km/oră„, explică specialistul.
Răzvan Andrei a spus că în România a fost descoperit un nou meteorit și că acesta este în curs de atestare științifică. Meteoritul respectiv a stat câțiva zeci de ani în curtea unui țăran din Teleorman, din localitatea Gresia.
„Gresia e ultimul meteorit găsit în România și are o poveste simpatică. La un moment dat un agricultor s-a dus să sape o groapă în pământ și a găsit un pietroi înăuntru. L-a luat acasă și l-a pus în spatele curții, unde a stat vreo 30 de ani. Când fiul întors de la muncă în străinătate s-a uitat la el s-a gândit că ar putea fi meteorit. A făcut diverse demersuri. A dus meteoritul în Belgia, apoi a ajuns la Viena la analize, am mers și eu să văd despre ce e vorba. Da, este un meteorit foarte interesant, e o condrită, nu mă hazardez să spun încă de care. Are aproape 27 kg, cu o destul de mare bucată lipsă. E și foarte alterat. Pietros”, menționează Răzvan Andrei.
Alături de bucăți de meteoriți căzuți la Mociu și Pleșcoi, la Muzeul de mineralogie al Universității Babeș-Bolyai există alte peste 220 de eșantioane de meteoriți căzuți pe tot globul. De altfel, la muzeul clujean e singura colecție de meteoriți din România.
Pe lângă această colecție de meteoriți, muzeul deține și una dintre cele mai bogate și mai variate colecții de aur din România, la care se adaugă colecția de pietre prețioase și cea mai bogată colecție de pietre de podoabă fine românești. Printre altele, muzeul clujean deține și cel mai mare număr de specii de minerale din țară, inclusiv peste 200 de eșantioane de minerale radioactive.
Printre cele mai atractive colecții de la Muzeul de mineralogie din Cluj-Napoca este cea de geme. Colecția numără aproximativ 230 pietre prețioase și fine. Se poate admira o mare varietate de minerale naturale folosite la confecționarea podoabelor, alături de produse sintetice și substanțe organice (coral, perle). Dintre pietrele prețioase sunt prezente diamante, safire și rubine din India, Sri Lanka, SUA, smaralde din Brazilia. Pietrele fine sunt reprezentate în special de granați, turmalina, varietăți de cuarț (ametist, citrin, cristal de stâncă, agat etc), opal, turcoază etc. De asemenea, colecția de aur nativ cuprinde aproape 500 de eșantioane, fiind a doua ca mărime în țară, după cea a Muzeului Aurului din Brad. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)