Primul institut de studii armene din România, care este și singurul din Europa Centrală, a fost înființat la Cluj de Universitatea Babeș-Bolyai.
Inițiatorul proiectului, profesorul și istoricul Lucian Năstasă-Kovacs, a explicat că misiunea institutului va fi aceea de a studia documentele comunităților armenești din întreaga țară, nu doar din Transilvania, dar și de a stabili relații de cercetare a istoriei armenilor din Ungaria, Ucraina sau spațiul fostei Iugoslavii.
‘Încă de la începutul anului, Senatul Universității Babeș-Bolyai a luat decizia de a fonda un Institut de Armenologie, așadar este o instituție cu profil academic. Era necesar pentru că pe toată zona Europei Centrale nu există un asemenea institut de cercetări. Pe de altă parte, Transilvania — și România, în general — adăpostesc importante comunități armenești, cu o importantă istorie.
Nu trebuie să filosofăm prea mult, monumentele o dovedesc. În Transilvania avem de-a face cu centre urbane strict armenești, începând de la sfârșitul secolului al VXII-lea, aici au venit o masă importantă de armeni care au adoptat și s-au integrat bine în societatea acelor vremuri și au fondat orașe’, a declarat profesorul Lucian Năstasă-Kovacs.
Acesta a amintit că orașul Gherla, care păstrează urme arhitectonice extrem de valoroase ale istoriei armenești, se numea altădată Armenopolis.
Potrivit profesorului, arhivele din Transilvania, dar și cele din alte orașe importante din România, sunt atât de pline de documente armenești, încât era necesară studierea lor într-un cadru organizat.
‘Arhivele sunt pline de studii armenești, pentru că putem vorbi de poporul armean ca de unul care a pus scrisul și tipăritura pe primul plan. Trebuie să mergem mult în istorie ca să vedem că tipăriturile importante din Italia și alte spații europene sunt armenești. Și întotdeauna vom găsi în documentele lor și informații care pot fi importante și pentru români’, a spus Năstasă.
‘Există un istoric armean din secolul al V-lea care făcea, încă de pe atunci, referire la Vlaha ca și țară și la olahi, ca și locuitori. În scrierile sale, el descria Dunărea și locuitorii care trăiau de-a lungul ei, olahii’, a explicat ambasadorul.
Acesta a afirmat că istoria armenilor din România este una foarte lungă, de sute de ani, timp în care comunitatea armeană a făcut constant eforturi de a se integra în comunitatea majoritară și a adoptat cultura și obiceiurile românilor și maghiarilor.
Ambasadorul armean a precizat că după 1989 s-a observat o preocupare crescută, comparativ cu perioada de dinainte, printre descendenții comunității armene pentru identitatea lor și pentru de rădăcini.
‘Putem considera că un descendent armean, aici, în Transilvania, este purtătorul a trei identități. Întâi de toate român, pentru că este cetățean român, apoi maghiar, pentru că sunt vorbitori de maghiară și apoi sunt purtătorii identității lor originale, cea armeană’, a spus Hamlet Gasparian.
Diplomatul a precizat că membrii comunității armene din Transilvania încep să își îndrepte tot mai mult atenția către cultura și tradiția lor de origine, au fondat o asociație (Uniunea Armenilor din România) și organizează evenimente cum ar fi sărbătoarea Sfântului Gregorie Iluminatorul din Gherla, care sunt importante ocazii de reunire pentru membrii comunității armene din România sau chiar din alte părți ale Europei.
Gherla este singurul oraș din România care a fost construit în secolul al XVIII-lea după un plan prestabilit și a cărui construcție s-a păstrat până în prezent. Se consideră că stilul baroc al monumentelor arhitecturale importante din Gherla se datorează tot coloniștilor armeni. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)