Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a respins informațiile conform cărora angajații Băncii Naționale ar avea salarii exorbitante în raport cu activitatea desfășurată. De asemenea, el a clarificat că venitul guvernatorului este semnificativ mai mic decât suma de 10.000 de euro vehiculată în presă.
“Banca Națională a României (BNR) beneficiază de independență atât instituțională, cât și financiară, nefiind finanțată din bugetul statului. Niciun angajat nu primește salarii exorbitante și nu are parte de pensii privilegiate”, a declarat Adrian Vasilescu.
El a adus în discuție un comunicat emis recent de un grup de parlamentari PDL care susține că anumite instituții publice nu sunt incluse în legea salarizării unitare. “Această asociere între cele patru instituții este total nejustificată; BNR nu poate fi comparată cu CSA, CNVM sau CSSPP din perspectiva salarizării”, a subliniat consilierul lui Mugur Isărescu.
Vasilescu a explicat că “adresantul acestei solicitări acționează fără cunoștință de cauză”, având în vedere că BNR face parte din sistemul european al băncilor centrale și se supune exclusiv reglementărilor stabilite de Banca Centrală Europeană. “Astfel, FMI nu are nicio influență asupra politicii salariale din cadrul BNR”, a adaugat el.
Referitor la exemplul menționat în comunicatul parlamentarilor despre salariul președintelui CSA care ar fi 19.600 euro, Vasilescu afirmă: “Aceasta comparație este irelevantă pentru situația BNR; aici nu există salarii atât de mari”. El subliniază faptul că chiar și guvernatorul câștigă mult mai puțin decât suma menționată anterior.
“BNR funcționează ca o entitate independentă față de bugetele statului; prin urmare, discuțiile despre salariile exagerate sunt complet nefondate,” continuând să precizeze: “Niciun angajat al băncii naționale nu primește fonduri din bugetul public și nici pensii speciale.”
Vasilescu reiterează importanța independenței financiare pe care o are banca centrală față de alte instituții publice – acest lucru fiind stipulat clar prin statutul sistemului european al băncilor centrale și reglementările Tratatului de la Maastricht. El contestând ideea conform căreia veniturile angajaților BNR ar afecta negativ economia naționala.
Dimpotrivă, el argumentează că o reducere salariala la nivelurile actuale ale personalului ar duce la scurtarea contribuțiilor financiare către buget prin impozitele pe venituri generate din activitatea băncii centrale. În plus față de aspectele legale ce împiedică integrarea BNR într-o lege unică privind salarizarea există și considerente profesionale importante.
“Majoritatea personalului nostru dispune deja de studii superioare avansate sau doctorate obținute în centre financiare internaționale renumite; astfel încât remunerarea trebuie să reflecte aceste calificări,” afirmând totodatã ca o diminuare bruscã a veniturilor specialiștilor va conduce inevitabil la migrarea acestora către sectorul bancar comercial unde remunerația este semnificativ mai mare.
“A existat vreodatã cineva interesat sa destabilizeze aceasta institutie prin apeluri gratuite la egalitarism?” s-a întrebat retoric Adrian Vasilescu.
Recent (27 octombrie 2009), un grup format din parlamentari PDL au adresat o scrisoare deschisã FMI-ului cerând modificarea condițiilor impuse României prin acordurile existente pentru includerea unor instituții precum BNR sau CNVM sub umbrela Legii salarizării unitare, acuzându-i pe angajații acestor organizații ca fiind privilegiați.