În prezent, ca și cum gravitatea sporită a incendiilor, inundațiilor, secetelor și valurilor de căldură nu ar fi fost de ajuns pentru a ne îngrijora, criza climatică afectează și prevalența anumitor boli infecțioase care, până acum, erau limitate la climatele mai calde, astfel, se adaptează politica de sănătate publică a UE suficient de bine la această nouă realitate?
În anul 2009, Comisia Europeană a prezentat acțiunile necesare pentru a consolida rezistența Uniunii Europene la impactul schimbărilor climatice, în special în ceea ce privește supravegherea efectelor asupra sănătății, cum ar fi bolile infecțioase.
Astfel, UE, prin intermediul Centrului European de Control al Bolilor, a stabilit sisteme de supraveghere pentru introducerea de noi specii de vectori. Începând cu 2006, ECDC a pus la dispoziția agențiilor de sănătate publică din Uniunea Europeană un mod centralizat de supraveghere și de detectare timpurie a amenințărilor transfrontaliere și a celor emergente în materie de boli infecțioase.
Iar, în anul trecut, ECDC a lansat EpiPulse, un portal european online de supraveghere a bolilor infecțioase care reunește mai multe sisteme de supraveghere care erau anterior independente, cum ar fi Sistemul european de supraveghere foarte flexibil bazat pe metadate (TESSy), cele cinci platforme ale Sistemului de informații pentru informații epidemiologice (EPIS) și Instrumentul de urmărire a amenințărilor (TTT).
Probleme meteorologice
În acest sens, ceea ce lipsește în prezent, este un sistem de avertizare timpurie care să facă legătura între aceste sisteme de supraveghere și acțiunile de sănătate publică.
În opinia sa, „În paralel cu supravegherea, este prognozarea condițiilor meteorologice care pot fi predictive pentru bolile infecțioase sensibile la climă. Trebuie să ne amintim că, în unele cazuri, riscul de boli transmise prin vectori rezultă din evenimente climatice în cascadă care declanșează evenimente secundare”, explică profesorul Shlomit Paz, climatolog la Universitatea din Haifa, Israel.
Practic, condițiile meteorologice influențează puternic acele boli infecțioase care sunt monitorizate, ceea ce înseamnă că supravegherea trebuie să includă aceste condiții meteorologice.
Exemplu, în Europa, frecvența, intensitatea și aria geografică a focarelor de virus West Nile au crescut în ultimul deceniu. În 2018, temperaturile de primăvară relativ mai ridicate și abundența țânțarilor Culex au fost cei mai puternici factori de predicție a focarelor de virus West Nile.
În precizările sale, „Temperatura de primăvară este un predictor timpuriu al febrei West Nile”, explică profesorul Jan Semenza, epidemiolog de mediu și fost cercetător la ECDC. „Așadar, dacă putem observa că există o anomalie a temperaturii de primăvară față de nivelul de referință, vom vedea o creștere a acestor tipuri de cazuri de febră West Nile.”
Climă nouă, boli noi
În plus, în afară de febra West Nile, alte câteva boli infecțioase, anterior endogene, au apărut în Europa.
În perioada 2010-2021, în Franța au fost înregistrate în total 48 de cazuri de dengue prin transmitere locală, în urma a 19 evenimente separate. Numai în 2022 s-au înregistrat 65 de cazuri de dengue provenite din transmitere locală. Dintre țările europene, Franța înregistrează cel mai mare număr de focare de dengue și de cazuri autohtone (adică cazuri fără antecedente de călătorie cu două săptămâni înainte de debutul bolii).
Ca urmare a temperaturilor în creștere, a iernilor mai blânde și a sezoanelor prelungite de primăvară și toamnă, căpușele și-au mărit activitatea sezonieră și aria de răspândire geografică în Europa. Căpușele Ixodes transmit bacteria care provoacă boala Lyme, cea mai răspândită infecție transmisă de căpușe în zonele temperate din Europa, precum și encefalita transmisă de căpușe.
Bolile infecțioase nevăzute anterior înseamnă că unii medici ratează adesea diagnosticul. Legătura dintre modelele meteorologice imediate și schimbările climatice pe termen mai lung și incidența și prevalența bolilor rămâne un punct mort pentru profesioniștii din domeniul sănătății.
Adaptarea la o nouă realitate
Se impune o adaptare la schimbările climatice care echivalează cu prevenirea sănătății publice. Prevederea unor potențiale creșteri ale numărului de epidemii este utilă doar dacă poate fi legată în mod eficient de strategiile de intervenție în domeniul sănătății publice și de sensibilizarea publicului.
Iar, o mai bună înțelegere a factorilor determinanți ai sănătății legați de climă necesită o perspectivă de sistem socio-ecologic, mai degrabă decât concentrarea epidemiologică tradițională asupra factorilor de risc la nivel individual, care a fost status quo-ul pentru bolile europene comune, cum ar fi bolile de inimă și cancerul.
În viziunea sa, „Europa ar trebui să acorde atenție populației expuse la risc, cum ar fi copiii mici, persoanele în vârstă și refugiații. Acolo unde riscul este mai mare, sensibilitatea este mai mare”, explică profesorul Paz.
Formarea în domeniul sănătății publice
În plus, o altă parte importantă a puzzle-ului adaptării este formarea profesioniștilor din domeniul sănătății publice.
În precizările sale, „În general, oamenii nu iau suficient de în serios bolile infecțioase. Bolile infecțioase sunt secundare, în special pentru că antibioticele par să fi eliminat amenințarea”, explică profesorul Semenza. „Știm cu toții că nu este adevărat, mai ales după Covid-19. Așa că educarea publicului este un lucru. Și cred că o chestiune și mai importantă este educarea corpului medical cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra bolilor infecțioase.”
În viitor, educația și formarea atât a cadrelor medicale nou calificate, cât și a celor deja calificate, sunt deja incluse în planurile naționale de adaptare la schimbările climatice, precum și în strategiile naționale de sănătate, potrivit Observatorului european pentru climă și sănătate.
Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut, în ciuda pandemiei Covid-19 care a evidențiat necesitatea formării în domeniul bolilor infecțioase ca specialitate în rândul cadrelor medicale. Un studiu recent privind furnizarea, conținutul și evaluarea formării a constatat că există lacune substanțiale în ceea ce privește modernizarea formării în domeniul bolilor infecțioase în multe țări pentru a corespunde cerințelor actuale de formare europene.
În contextul educaţional, cercetările au arătat că majoritatea studenților la medicină intervievați ar dori să fie predate cursuri despre schimbările climatice. Într-o scrisoare deschisă din 2022, Grupul de lucru OMS-Societatea civilă pentru promovarea acțiunilor privind schimbările climatice și sănătatea, îndeamnă decanii, cadrele didactice, managerii și alte cadre didactice ale institutelor de învățământ profesional din domeniul sănătății, precum și organismele asociate de acreditare, examinare și autorizare să se asigure că profesioniștii din domeniul sănătății care absolvă sunt pregătiți să identifice, să prevină și să răspundă la impactul schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra sănătății.
Conștientizarea publicului
Mai mult, este necesară o mai bună conștientizare a amenințărilor emergente în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății, împreună cu dezvoltarea cunoștințelor despre simptomele și tratamentele pentru afecțiunile legate de fenomenele meteorologice extreme sau de bolile infecțioase sensibile la schimbările climatice, în special cele care sunt susceptibile să apară în regiuni care nu au fost afectate până acum.
În Slovacia, de exemplu, în strategia națională de adaptare se menționează necesitatea de a completa formarea medicală continuă cu informații privind consecințele schimbărilor climatice asupra sănătății.
În ţările din Europa, campaniile de sensibilizare și de informare a publicului au fost a doua cea mai frecventă măsură de abordare a amenințărilor la adresa sănătății legate de climă în cadrul strategiilor naționale de adaptare și a treia cea mai frecventă în cadrul strategiilor naționale de sănătate, potrivit Observatorului european pentru climă și sănătate.
Însă, punctul mort al Europei este o abordare holistică a gestionării bolilor infecțioase – lipsa unei supravegheri integrate – monitorizarea bolilor infecțioase și corelarea acesteia cu indicatorii climatici, de mediu și chiar cu indicatorii animali.
Astfel, „[The ECDC] sunt foarte buni la supravegherea indicatorilor. Există atât de mulți alți indicatori pe care ar putea să îi conecteze și să îi integreze cu datele de sănătate”, spune profesorul Semenza.
În prezent, Europa are nevoie de o abordare reînnoită a gestionării bolilor infecțioase.
În acest sens, semințele de realizare sunt poate deja prezente. Raportul german privind situația schimbărilor climatice și a sănătății, publicat în iunie 2023, s-a axat mai puțin pe cauzele și mai mult pe consecințele schimbărilor climatice – cu domenii precum sănătatea mintală și inegalitatea fiind incluse în discuție și menționând importanța comunicării în domeniul sănătății ca intervenție vitală în domeniul sănătății publice.
Sursa: euobserver.com