Discuțiile privind plafonarea prețurilor alimentelor, prin limitarea adaosului comercial, au generat o dezbatere intensă în România. Reprezentanții Ministerului Agriculturii, împreună cu procesatori și retaileri, se vor întâlni săptămâna viitoare pentru a analiza această măsură, în contextul în care piața alimentară se confruntă cu creșteri constante ale prețurilor. Deși ideea plafonării este încă în fază de proiect, ea stârnește deja reacții mixte din partea industriei, economiștii avertizând asupra unor posibile consecințe negative, precum perturbări economice și riscul de apariție a unor dezechilibre în aprovizionare.
Decizii pentru români. Noi discuții pentru plafonarea prețurilor la mâncare
Una dintre propunerile esențiale discutate se referă la stabilirea unui plafon de preț pentru anumite produse alimentare de bază, cu scopul de a oferi o ușurare consumatorilor afectați de inflația ridicată. Printre produsele vizate de această măsură se numără telemeaua de Sibiu, untul și alte alimente de larg consum, al căror preț ar putea scădea semnificativ. Astfel, prețul unui kilogram de telemea ar putea scădea de la 78 de lei la 68 de lei, iar pachetul de unt ar putea ajunge de la 13 lei la 11,50 lei.
O altă componentă importantă a ordonanței este extinderea plafonării adaosului și pentru alimentele de import, o măsură menită să reducă prețurile pe întreaga piață, nu doar la produsele locale. Deși pentru consumatori aceste scăderi de prețuri par o veste bună, unii comercianți avertizează că astfel de măsuri ar putea afecta grav veniturile din sectorul alimentar. În încercarea de a compensa pierderile, unii retaileri iau în considerare majorarea prețurilor pentru produsele nealimentare, ceea ce ar putea crea presiuni financiare suplimentare asupra consumatorilor.
O măsură de susținere a consumatorilor, dar cu riscuri pentru comercianți
Plafonarea adaosului comercial a fost aplicată inițial doar la 21 de produse alimentare esențiale, dar Ministerul Agriculturii intenționează să extindă această măsură la toate produsele agricole și alimentare, inclusiv la îngrășăminte, furaje și pesticide. Deși măsura vizează sprijinirea consumatorilor prin reducerea cheltuielilor zilnice, micii comercianți sunt de părere că această inițiativă îi va afecta negativ.
De exemplu, pentru produsele autohtone, adaosul comercial ar fi plafonat la 10% din prețul de producție pentru distribuitori și la maximum 20% din prețul de achiziție pentru comercianți. În cazul produselor importate care ajung direct pe rafturi, plafonul ar fi de 5% din prețul de achiziție, ceea ce ar forța retailerii să opereze cu marje foarte reduse de profit.
George Bădescu, președintele Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), a avertizat că plafonarea ar putea reduce semnificativ marjele de profit și chiar ar putea provoca falimentul unor companii. „Dacă profitul scade sub nivelul rezonabil, trebuie să compensăm prin alte măsuri, inclusiv prin creșterea prețurilor altor produse. În caz contrar, riscul de faliment este real”, a declarat Bădescu.
Această măsură este privită cu îngrijorare de unii comercianți, care afirmă că profitabilitatea lor va fi afectată pe termen lung, iar presiunea financiară ar putea conduce la o creștere a prețurilor în alte sectoare, cum ar fi cel al produselor nealimentare.
Ministerul Agriculturii caută o soluție echilibrată
Florin Barbu, ministrul Agriculturii, subliniază că propunerea de plafonare este doar un proiect aflat în discuție și că se dorește un dialog cu toți actorii din industria alimentară înainte de adoptarea unei decizii finale. Ministrul afirmă că o abordare echilibrată este esențială pentru a evita efectele negative asupra economiei și pentru a proteja atât consumatorii, cât și comercianții. „Nu vreau să ne grăbim să luăm decizii pripite. Vreau un dialog deschis cu toți partenerii implicați, inclusiv cu retailerii și procesatorii”, a spus Barbu.
Săptămâna viitoare, oficialii Ministerului vor avea o nouă rundă de discuții cu reprezentanții industriei alimentare, iar ministrul a menționat că ordonanța va fi supusă transparenței și consultării publice înainte de a ajunge la Guvern pentru aprobare. În plus, Florin Barbu a subliniat că plafonarea adaosului comercial nu va afecta afacerile procesatorilor și ale retailerilor din România, întrucât măsura se aplică peste toate cheltuielile, conform legii contabilității.
Pe lângă discuțiile actuale, Ministerul Agriculturii colaborează și cu alte instituții pentru a identifica soluții care să asigure o aplicare corectă și eficientă a acestei măsuri. De asemenea, oficialii analizează impactul plafonării adaosului pe termen lung, pentru a evita eventuale efecte adverse pe piață și pentru a asigura stabilitatea financiară a comercianților.
Implementarea plafonării și perspectivele pe termen lung
Deși Ministerul Agriculturii nu a stabilit încă o dată exactă pentru adoptarea ordonanței, oficialii estimează că măsura ar putea fi implementată în câteva săptămâni, odată ce se va ajunge la un consens cu toți actorii implicați. Ministrul Barbu a subliniat că este important ca ordonanța să fie adoptată într-o formă care să aducă beneficii reale pentru consumatori, dar și să protejeze interesele comercianților. „Nu vreau să ne grăbim, vreau să am un dialog corect cu toate părțile și să iau în considerare părerea fiecăruia. Vom ajunge la un act normativ final doar atunci când vom avea consens”, a declarat ministrul.
Această măsură ar putea avea un impact major asupra pieței alimentare, contribuind la stabilizarea prețurilor și reducerea poverii financiare a consumatorilor în contextul inflației ridicate. Totuși, rămâne de văzut dacă plafonarea adaosului comercial va putea fi implementată fără a afecta grav veniturile comercianților, care susțin că măsura ar putea genera dezechilibre economice pe termen lung.
În concluzie, plafonarea prețurilor este o măsură cu potențial benefic pentru consumatori, dar cu numeroase provocări pentru comercianți. Impactul real al acestei măsuri va depinde de modul în care va fi implementată și de echilibrul între interesele economice și nevoile sociale. Ministerul Agriculturii va continua să colaboreze cu toți actorii implicați pentru a ajunge la o soluție sustenabilă care să răspundă necesităților actuale ale pieței alimentare din România.